În jur de 500 de oameni de toate vârstele stau pe bănci, umăr lângă umăr, în Biserica Penticostală Românească Elim, din nordul orașului Phoenix, Arizona. E adunarea de seară din ultima duminică de februarie. E zi de Botez și biserica e mult mai plină ca de obicei. Unele dintre femei au batic pe cap. Nimeni nu poartă mască. Credincioșii țintesc ochii către evanghelistul Petru Lascău, care predică în limba lor natală. Lascău, într-un costum negru cu cravată mov, gesticulează cu degetul arătător, ca un părinte care-și avertizează copilul:
„Nu știu ce fel de revoltă va veni într-o zi și pe strada noastră, în această societate care vrea să anuleze orice cultură, nu? Nu știu ce culoare va purta și va bate la ușile noastre, ne va scoate în stradă și ne va da foc, așa cum a dat foc la mii și mii de alte building-uri. Trăim în vremuri foarte grele, nu-ți lega inima și sufletul de obiectele din această lume.”
Remarca lui e o referință la protestele anti-rasism Black Lives Matter, care au luat amploare cu șapte luni înainte și reprezintă poate cea mai mare manifestație din istoria Statelor Unite. Câteva minute mai târziu, opt tineri îmbrăcați în haine albe urcă pe scenă să fie botezați. Pentru creștinii penticostali, botezul e cel mai important eveniment spiritual. Botezul întru Duhul Sfânt e primul pas către o relație personală cu Iisus Hristos, și mai ales, către mântuire.
Alin Călini, pastorul principal al bisericii, o întreabă pe o tânără în vârstă de 17 ani, cu păr negru despletit și bentiță albă pe cap, care se numără printre cei opt: „Tu astăzi închei legământ cu Dumnezeu prin fiul său. Până când te-ai hotărât ca să ții acest legământ?”
„Pentru toată viața mea”, răspunde tânăra, apoi își încrucișează mâinile pe piept și se lasă pe spate într-un bazin cu apă, ajutată de doi pastori.
O fanfară cu tube, tromboane, trompete, cornuri franceze și tobe cântă o melodie în ritm de paradă militară. Botezul e un moment solemn, nimeni nu aplaudă.
Pastorul și evanghelistul Petru Lascău are 70 de ani și e o figură influentă în comunitatea româno-americană conservatoare din Statele Unite. Peste 13.000 de oameni îl urmăresc pe Facebook, unde, pe lângă versete din Biblie, distribuie viziuni republicane. „Ieri am participat la serviciul de înmormântare a Americii”, a scris pe 20 ianuarie sub o fotografie cu președintele Joe Biden de la discursul de inaugurare.
Lascău deține și o editură, Lascău Scriptum, la care a publicat peste 20 de cărți de eseuri și poezii adresate compatrioților săi. În unele dintre ele își spune povestea de viață din România comunistă, în altele vorbește despre greutatea exilului sau despre „pericolele liberale”. „De la relațiile de familie, la cele din biserică, de la implicarea cetățeanului la exercițiul politic, la evaluarea informației pe care ne-o prezintă media de azi, avem mereu de ales grâul de neghina mereu prezentă, avem de mers contra curenților vremii”, arată în descrierea cărții „Contra curentului”, publicată în 2019 și disponibilă pe Amazon. „Societatea coruptă ne influențează familia”, scrie despre „La poarta SODOMEI”, „un apel la rezistență împotriva acestor influențe nefaste”, apărut în februarie 2020 și pe a cărui copertă e Casa Albă luminată în culorile LGBT.
În Arizona sunt aproximativ 85.000 de etnici români, dintre care unii au ajuns aici după ce au fugit de regimul comunist. Aproximativ 300 dintre ei fac parte din Biserica Românească Penticostală Elim, unde Lascău îmbină în predicile sale religia cu politica, într-o comunitate care devine o forță în politica republicană din stat.
Români pentru Trump
Primii români au ajuns în Arizona la sfârșitul anilor ‘80, mulți dintre ei ca refugiați politic. La fel ca mare parte dintre cubanezii din SUA care au fugit de regimul autoritar al lui Fidel Castro, unii dintre români se tem că într-o zi vor trăi din nou ceva asemănător cu ce a fost acasă în timpul comunismului — persecuții pentru exprimarea opiniilor politice și religioase, mâncare și curent cu rația, zero libertate. Asta i-a făcut pe mulți dintre ei să îmbrățișeze viziuni conservatoare, de dreapta. Deși trăiește în țara libertății, Petru Lascău e înfricoșat de ceea ce numește sexomarxism, o ideologie prin care crede că democrații americani ar încerca să normalizeze homosexualitatea și să introducă socialismul. Iar America are o lungă istorie de spaimă față de tot ce aduce a socialism.
Pe 6 ianuarie 2021, când a avut loc asediul asupra Capitoliului, steagul României cu o gaură în mijloc – simbolul Revoluției din 1989 – a fost fluturat în mulțimea din Washington. „Suporterii lui Trump cred că Biden este un comunist, așa că uneori flutură steaguri ca ăsta ca să arate că luptă împotriva comunismului”, a explicat un utilizator pe Reddit. În aceeași zi, în fața Capitoliului din Arizona, doi copii au fluturat un banner pe care scria „Romanians for Trump” (Români pentru Trump).
În ultimii 30 de ani, Biserica a rămas instituția în care majoritatea românilor din țară au încredere. Biserica Penticostală a devenit una dintre cele mai importante comunități religioase atât în România, cât și în diaspora, fiind a patra confesiune ca mărime, cu peste 400.000 de adepți. În prezent, în S.U.A. sunt aproximativ 30.000 de penticostali de origine română, în peste 100 de biserici, potrivit pastorului Cornel Avram, președintele Uniunii Bisericilor Penticostale Române din S.U.A și Canada (din conducerea căreia face parte și Petru Lascău). Penticostalii cred într-o experiență personală cu Dumnezeu, în vorbirea în limbi – rostirea unei limbi necunoscute –, și în vindecarea miraculoasă, pe care le consideră daruri divine.
Sociologul Gelu Duminică explică de ce penticostalismul are atât de mare succes în rândul românilor. „Pentru că Dumnezeu și vorbele sale devin de înțeles pentru om, pastorul este model, mesajul este transmis utilizând canalul de transmisie familiar pentru receptor (muzica, pilde din viață, etc.), valorile promovate sunt conectate cu evenimentele din viața comunității, se merge foarte mult pe sentimentul de solidaritate și empatie”. Mai mult, spune Duminică, „Biserica răspunde nevoilor/provocărilor existente la nivel comunitar, se oferă sentimentul că omul este ascultat și auzit. Dumnezeu e bun și asta devine tangibil prin ceea ce se întâmplă, din punct de vedere al relațiilor intracomunitare”.
Drumul spre opiniile politice
În anii ‘80, Petru Lascău a construit în Oradea Biserica Penticostală Betel, care este în picioare și astăzi. Asta a dus la pedepsirea lui de către regimul comunist, care nu încuraja închinarea la altcineva în afară de Ceaușescu.
„Am fost amendat cu 3.000 de lei în fiecare zi. Salariul meu era de 2.500 lei pe lună”, spune Lascău într-o duminică dimineață, în biroul pastorului principal din biserica Elim. Cu toate astea, a continuat construcția bisericii din Oradea, chiar și după ce amenzile au ajuns la 90.000 lei, în condițiile în care o Dacia era 75.000 lei, povestește pastorul. „Am continuat să lucrăm și atunci ne-au dat în tribunal așa, overnight.”
A refuzat să se facă membru de partid, a fost retrogradat din funcție – din inginer constructor a ajuns muncitor – și, în 1984, a cerut azil politic în Statele Unite.
„Am cerut pașaport să emigrez.” Autoritățile române i l-au aprobat. În acea perioadă, spune Lascău, nu-i mai torturau atât de ușor pe preoți și pe pastori din cauza influenței pe care o aveau asupra maselor. „Preferau să scape de cei indezirabili, de cei care produceau prea mari valuri în jur.”
După ce a predicat câteva luni la o biserică din statul Oregon și apoi 17 ani la una din Chicago, a fost invitat în 2001 să predice la Biserica Elim, cea mai veche biserică românească penticostală din Arizona, înființată în 1980. În prezent, cea mai mare biserică penticostală a românilor din Arizona este Happy Valley, cu aproape 3.000 de mii de membri. Mereu le-a vorbit credincioșilor în română. „Pastor și poet nu poți să fii decât în limba ta.”
Lascău spune că susține Partidul Republican pentru că valorile acestuia sunt în concordanță cu valorile sale religioase. E împotriva avortului, a homosexualității și se teme de un „Guvern Mondial”, despre care pastorul ne spune că vorbește și cartea Apocalipsei din Biblie – „va apărea un lider ca salvator al lumii care se cheamă Antihristul.” „Noi am votat pentru Trump pentru că Trump nu numai că a împărtășit valorile astea despre care am vorbit până acum, dar el s-a opus acestui tren spre un guvern mondial, spre globalism, spre control al marilor corporații.”
Lascău compară Statele Unite cu o roată uriașă care nu poate fi mișcată foarte repede. Dar în același timp, crede că patru ani sub administrația Biden „sunt totuși un timp destul de serios pentru niște schimbări fundamentale care vor fi ireversibile.”
Și se teme.
„Mă tem că vom trăi momente mult mai teribile în America decât au fost gulagurile sovietice sau, eu știu, dramele din China, când au venit comuniștii la putere”, spune Lascău. „Deci eu mă tem de niște schimbări din astea dramatice, în sensul în care creștinii vor începe să fie marginalizați, persecutați, în sensul că te blochează pe Facebook, peste tot. Intervin în serviciile bisericii, mâine, poimâine îți interzic școala duminicală a copiilor care cresc și sunt educați în Scripturi, în numele sănătății sau în numele a cine știe ce altceva.”
Lascău se teme și pentru România și compatrioții lui din toată lumea. Ține legătura constant cu biserici neo-protestante din țară și din diaspora, unde e invitat să predice. În timpul pandemiei, de exemplu, le-a vorbit online românilor din Spania despre vremurile „de confuzie spirituală” în care trăim. Pastorul e, de asemenea, implicat în campanii de susținere a familiei tradiționale, una dintre temele cele mai fierbinți pentru conservatorii de pretutindeni. Lascău spune că nu s-a implicat la Referendumul pentru familie din 2018, însă Cultul Creștin Penticostal din România s-a poziționat ferm în favoarea familiei tradiționale și, după aflarea rezultatelor, a trimis un comunicat în care a anunțat că „Biserica Penticostală va apăra în continuare valorile creștine, va insista ca educația să rămână neîngrădită de ideologia progresistă, va promova libertatea religioasă și de opinie.”
În 2016, Lascău a ținut un discurs înflăcărat la un protest al românilor din fața Consulatului Norvegiei din San Francisco față de decizia statului norvegian de a prelua custodia copiilor din familia Bodnariu, acuzată de violență fizică la adresa acestora. „Norvegia, vrei să îi protejezi pe copiii noștri de noi, părinții lor? Dacă nu aveți copii – pentru că în ultima vreme aveți mai multe familii denaturate decât naturale–, de ce nu opriți avortul în țara voastră? Dacă vreți copii, de ce luați copiii noștri?”, a strigat atunci pastorul Lascău în apărarea Familiei Bodnariu, și ea membră a bisericii penticostale.
Într-o predică din ianuarie anul acesta, care a fost postată ulterior pe YouTube cu titlul de „Vaccinul, semnul Fiarei?” și care a adunat peste 23.500 de vizualizări, Lascău își propune să le răspundă fraților și surorilor care îl întreabă dacă să facă sau nu vaccinul împotriva Covid19. „Este o spaimă formidabilă în legătură cu vaccinul acesta.” Citește din cartea Apocalipsei unde spune că sunt descrise ultimele zile ale umanității și comentează pe marginea versetelor, iar efectul este o spaimă și mai mare. „Oamenii vor muri de molimă, de boli molipsitoare, de pandemii, de Covid și cine știe ce alte boli o să mai inventeze și o să mai producă în laboratoarele lor adepții Anticristului care va veni.”
Fenomenul contagiunii ideologice pe filiera America-România nu e nou. Mișcarea pro-life de la noi e inspirată de cea din SUA și finanțată de multe ori de misionari sau organizații americane.
Școala de acasă
Într-o vineri, la 11:30 dimineața, Samuel Leahu, un băiețel de 12 ani, blond, cu ochi albaștri, stă singur la un birou, într-o încăpere din casa unde locuiește cu părinții și sora lui. Pe masă are o Biblie și o carte cu cântece creștine. Se uită la un ecran pe care derulează o lecție de studii biblice, pe care mama lui a pus-o pe un DVD cu câteva minute în urmă. Un profesor american predă în engleză într-o clasă cu aproximativ 15 elevi. Lângă tablă, e steagul Americii.
Samuel e în clasa a șaptea și face homeschooling, la fel ca aproximativ 30% din copiii de la Biserica Elim, potrivit mamei lui, Angelica Leahu. Principalul motiv pentru care femeia spune că a ales să-și educe copilul acasă e pentru a-l feri de „propaganda LGBT” și de lipsa manierelor și a valorilor creștine din școlile publice americane.
Teama de a trăi din nou sub comunism
E o seară răcoroasă de martie și Lascău e în biroul lui de acasă. Pe un perete se află o bibliotecă cu sute de cărți de religie, filosofie sau literatură, în română și engleză. Pe lângă volume de Liiceanu, Eliade sau Noica, sunt și titluri ca „Blasphemy” (Blasfemie), „Bait of Satan” (Momeala lui Satana) and „Mideast Beast” (Fiara din Estul Mijlociu). O Biblie din care Lascău spune că citește zilnic e deschisă pe birou, lângă o statuetă cu un vultur. „Trebuie să vezi lucrurile de sus”, explică pastorul.
Imaginea de pe desktop-ul calculatorului e o fotografie făcută de el pe o plajă din Hawaii, unul din locurile lui preferate din lume. Altul e satul românesc. Scrollează pe pagina lui de Facebook și se oprește în dreptul unei postări cu o poză a democratei Nancy Pelosi, Preşedinta Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA, alături de mesajul: „Mintea unui politician liberal este deschisă la ambele capete!” Spune că alte „glume” asemănătoare pe care le postează în fiecare weekend, într-o serie pe care a numit-o „Zâmbetul de sâmbătă”, au fost șterse de pe pagina lui de către algoritmul rețelei. Iar asta îi amintește de cenzura din timpul regimului comunist.
„Și culmea ironiei ar fi ca după ce am fugit de comunismul din România, am suferit 35 de ani – că la 35 de ani am plecat –, acum, după 35 de ani de America, s-o întorc înapoi spre comunism”.
O altă îngrijorare e presiunea președintelui Joe Biden pentru controlul armelor.
„Dacă de la americani se iau armele, o să fim sclavii unui guvern, ca orice altă țară”, se teme Lascău. „Chinezii nu ne atacă pentru că știu că au de-a face cu 300 de milioane de oameni înarmați până-n dinți, și cu ăștia nu te poți lupta”. America e țara cu cele mai multe arme deținute de civili (390 milioane, adică 120,5 arme la 100 de locuitori). În 2019 au existat 14,400 de omucideri legate de arme, iar anul acesta au avut loc 293 de împușcări în masă.
Soția lui, Rodica Lascău, stă pe canapea și mângâie cățelușul Yorkshire Terrier, îmbrăcat într-un pulover mov. Lascău pune o melodie pe calculator compusă de o artistă din România, după o poezie scrisă de el, despre dorul de casă. Îi dau lacrimile.
Dorul de România și extrema dreaptă
„Noi suntem mai români ca românii”, spune Alin Călini, pastor principal la Biserica Elim, în timp ce ne arată mâncarea românească din frigider și congelator. E una din bucuriile care îi mai alină dorul de casă. Călini e originar din Năsăud și s-a stabilit în Statele Unite acum 26 de ani, când a venit cu viză de reîntregire a familiei, după ce tatăl lui a fugit în ‘89 din România, în căutarea visului american. Are studii superioare în teologie și psihologie și, în afară de slujba de pastor la Elim, pe care spune că o face voluntar, e terapeut la o asociație care le oferă sprijin persoanelor cu dependențe de droguri și alcool. Împreună cu soția, deține un cămin de bătrâni, o afacere pe care o au mulți români din Arizona.
Lidia Călini e asistentă medicală și profesoară de matematică la gimnaziu. A venit în America în anii ‘80, împreună cu părinții și cei șase frați, creștini penticostali, după ce au primit invitație de la o familie creștină din California. L-a cunoscut pe viitorul soț la Biserica Elim.
Alin Călini spune că politica nu e un subiect care se discută de la amvonul bisericii, însă mărturisește că după alegeri nu s-a putut abține să-i denunțe în timpul predicii pe cei care l-au votat pe Biden: „Cum poți să te numești creștin și să votezi pe unul care sprijină viața imorală de homosexualitate și de avorturi?”, i-a întrebat. „Nici Trump nu este cel mai sfânt om de pe lume”, e de părere pastorul Călini, și îi descrie pe creștinii care au participat la asaltul Capitoliului de pe 6 ianuarie drept „viteji de doi bani”.
Cu toate acestea, cei doi se descriu ca fiind de extremă dreaptă, pentru că sunt conservatori și „din punct de vedere economic” și „moral”. „Suntem far-right și nu suntem populari. Asta este”, spune Lidia Călini.
Fost imigrant, actual republican
În duminica Floriilor, Mihaela Cuc, o femeie de 39 de ani din Iași, cu părul lung despletit, stă pe o bancă din spatele bisericii Elim, aproape de ușă. Lângă ea sunt soțul ei, Ciprian Cuc, 41 de ani, și fiica lor de trei ani. Mama o scoate pe copilă din biserică atunci când fetița își pierde răbdarea.
Mihaela trăiește în Statele Unite de 15 ani și studiază să devină contabil în domeniul medical. Ciprian e aici de 26 de ani și lucrează ca analist de date. Ea vorbește mai încet și uneori se uită la el ca și cum i-ar cere aprobare; el îi continuă uneori frazele.
S-au cunoscut la biserica Elim în urmă cu 15 ani și continuă să vină aici împreună cu familia. „Dacă noi l-am experimentat pe Dumnezeu într-o biserică românească și am avut experiențe cu Dumnezeu în biserică românească, tot așa mi-ar plăcea ca și copiii noștri să-l cunoască pe Dumnezeu așa cum l-am experimentat noi,” spune Mihaela, cu un accent uneori american, uneori moldovenesc.
„Cred că e și datorită faptului că noi încă ne identificăm ca români”, adaugă Ciprian.
Româno-americanii împărtășesc cu alte grupuri de imigranți un sentiment de apartenență prin biserică, prin care își reinventează „sensul de identitate și comuniune după emigrare”, spune cercetătoarea Johanna Richlin. În studiul ei despre brazilienii creștini din Washington DC, Richlin studiază „terapia afectivă” pe care imigranții o găsesc la biserică în contextul singurătății și al dorului pe care le simt departe de casă.
Pe lângă sentimentul de comunitate pe care îl oferă, biserica Elim e și un loc unde valorile penticostale românești încă se păstrează, spun soții Cuc, spre deosebire de bisericile americane. Cele mai importante sunt „frica de Dumnezeu și o căsnicie fără divorț”, valori pe care ar vrea ca și cei patru copii ai lor să le îmbrățișeze.
Ciprian a votat cu Partidul Republican, „ca 95% din Biserică,” spune. Lascău sau ceilalți pastori nu le-au spus direct cu cine să voteze, susține Ciprian, însă i-au încurajat să compare valorile lor creștine cu cele ale candidaților. Pe lângă pozițiile ferme ale Partidului Republican, care condamnă, printre altele avortul și căsătoriile gay, lui Ciprian îi place că partidul „încurajează de obicei clasa muncitoare să crească, să fii antreprenor, să faci lucruri care să dezvolte economia. Din ce am văzut aici, românii din America sunt foarte muncitori și fac lucruri foarte bune și frumoase.”
Cei zece ani pe care i-a trăit sub regimul comunist au contribuit și ei la formarea opiniilor lui politice, mai spune Ciprian. „Erai limitat să cumperi lucrurile de bază pentru a avea o viață bună – pâine, făină, zahăr, ulei, benzină. Nu puteai să conduci în fiecare duminică – o duminică aveau voie numerele cu soț pare [ale mașinilor], o duminică numerele fără soț”.
Ciprian Cuc crede că Partidul Democrat „vrea să facă un Guvern uriaș și totul să fie controlat.”
Mihaela n-a putut să voteze în 2020, pentru că încă nu are cetățenie americană, dar ar face aceeași alegere ca soțul ei, din aceleași motive, deși Partidul Republican a avut mereu politici împotriva oamenilor ca ea. În urmă cu 15 ani, a zburat din Europa în Mexic și apoi a fost îndemnată de traficantul care s-a ocupat de venirea ei să se alăture unui grup de persoane de la un orfelinat care se întorceau în Statele Unite, pentru a putea intra în țară. Spune că nimeni nu i-a cerut pașaportul și crede că „nici până azi, în mașina în care am fost, persoana respectivă nu știe că n-am avut documente.”
Din acest motiv, deși susține celelalte politici ale Partidului Republican, e solidară cu migranții care încearcă să-și facă o viață mai bună și sunt prinși trecând granița dintre Mexic și SUA. Crede că ar trebui să fie căi prin care cei care nu au cazier să primească documente de emigrare. „Nu poți să înțelegi până nu ești în acea situație.”
Primul politician româno-american din Arizona
Ben Toma, împreună cu soția Ani și cele cinci fiice adolescente, iau prânzul de duminică în casa lor din Peoria, un oraș la nord de Phoenix. Pe masă au un pui la cuptor, cartofi și salată gătite de ea și pâine coaptă de el — o pasiune pe care a descoperit-o în pandemie. Tocmai s-au întors de la Christ Bible Church, o biserică americană creștină la care merg săptămânal și unde se ocupă de partea muzicală. Două dintre fete sunt soliste și tatăl lor le acompaniază la orgă și cu vocea.
Înainte să meargă la Christ Bible Church, familia Toma a făcut parte timp de șapte ani la Biserica Elim, dar a plecat în 2006, pentru că simțea că biserica era prea conservatoare. Soții Toma spun că au încercat să o „modernizeze”. Lascău le-a susținut idei precum tabere pentru tineri și predici mai aplicate la viața de zi cu zi, însă majoritatea celor din conducerea bisericii au fost rezistenți, spun aceștia. „Elim e o biserică care moare”, spune spontan în engleză, una din fiicele adolescente ale familiei Toma, înainte să-și pună mâncare în farfurie. Surorile ei pufnesc în râs și părinții îi spun că a fost prea directă.
În 2016, Ben Toma a devenit primul româno-american din istoria Arizonei ales într-o funcție publică. E lider al majorității Republicane în Camera Reprezentanților și reprezintă al 22-lea district legislativ, situat în districtul Maricopa, cu o populație de 240,808 persoane.
Discuțiile despre imigranți în interiorul Partidului Republican
Într-o duminică dimineața, în biroul lui din clădirea Capitoliului din Phoenix, Toma spune că românii din Arizona nu sunt suficient de uniți și nu au încredere în politicieni. E de înțeles, crede el.
Toma a venit în Statele Unite la sfârșitul anilor ‘80, când avea nouă ani, după ce părinții lui au fugit de regimul lui Ceaușescu. Încă ține minte unele dintre absurditățile pe care oamenii trebuiau să le facă pentru cei aflați la putere. Susține că, înainte de o vizită pe care Ceaușescu a făcut-o în localitatea lor, Șăulia, oamenii au vopsit iarba în verde și au atârnat mere în copaci, pentru ca dictatorul să vadă că țara e prosperă.
Politicianul a fost invitat recent de George Maior, fostul ambasador al României în Statele Unite și fost șef al SRI, să viziteze România și să discute politică. Plănuiește să meargă la sfârșitul lui august, împreună cu colegul lui din Partidul Republican, Russell Bowers, speaker în Camera Reprezentanților din Arizona. „Nu știu sigur încă pe cine o să mai întâlnim, dar probabil pe cine crede Ambasada că trebuie să cunoaștem. Și posibil, pe noul ambasador [n.r Andrei Moraru a fost propus ambasador în februarie], dacă va fi disponibil”. Toma spune că nu are legături cu AUR și că nu urmărește partidul îndeaproape. „M-am focusat pe munca pe care o facem aici, printre care cea mai mare scădere a taxelor din istoria Arizonei (...), deci nu m-am implicat deloc în politica din România. Îmi pasă de țara mea și îi doresc binele, poate o să pot să ajut cumva de aici în viitor.”
În februarie, atât Toma, cât și Bowers au votat pentru un proiect de lege care spunea că slujbele religioase sunt servicii esențiale, deci ar trebui să se desfășoare inclusiv în perioada pandemiei. Cu toate astea, când vine vorba de politici de imigrare, cei doi nu sunt întru totul de acord.
Pe biroul lui Toma din Casa Reprezentanților sunt mai multe steaguri, printre care unul cu țara lui natală, România, și altul cu țara lui adoptivă, Statele Unite. „America e prea măreață pentru visuri mici”, un citat al lui Ronald Reagan, e înrămat pe peretele de lângă. Bowers stă pe un scaun în fața lui Toma. Cravatele lor au modele asemănătoare – linii albe, oblice, ca și cum ar fi plănuit să se asorteze.
„Trebuie să găsim o cale să fim mai primitori față de imigranți în particular, ca și partid”, spune Toma.
„Vreau mai mulți imigranți din România”, spune Bowers ironic. „Nu știu dacă avem o problemă legată de imigrare, cred că avem o problemă legată de ajutoarele sociale. Acum suntem în faza de a oferi de-a gata – Dacă ajungi aici e totul gratis, iar ăsta e un mesaj greșit”, spune Bowers.
Dumnezeu și politica
Într-o seară de primăvară, la el acasă, pastorul Lascău își amintește un moment în care un pastor de la o biserică americană l-a întrebat pentru cine predică.
„Pentru români”, a spus Lascău, iar colegul lui i-a răspuns: „«Ascultă, noi predicăm pentru bărbatul alb, între 20 și 45 de ani. Pentru că el este cea mai discriminată persoană din America. Dacă ești de culoare, nu ai nicio problemă, dacă ești mexican, nu ai nicio problemă, dar dacă ești alb, ești discriminat.»”
Atât Petru Lascău, cât și soția lui, Rodica, sunt de acord cu această afirmație.
„Suntem un animal politic și religios în același timp”, spune pastorul când îl întrebăm de ce nu separă religia de politică. „Nu avem voie să alegem una în detrimentul celeilalte – atunci greșim.”
Apoi își întărește opinia cu spusele unui predicator englez baptist, Charles Sturgeon, care e considerat „prințul predicatorilor”. „«Ia Biblia și ziarul în mână și citește-le pe amândouă, dar interpretează ziarul prin Biblie, interpretează politica prin religie în ultimă instanță»”. Ăsta, spune Lascău, e un principiu după care s-a ghidat întotdeauna.
*
Acest material face parte dintr-un proiect amplu de documentare a comunității românești conservatoare din S.U.A., care se va finaliza într-un film.
FOTO main: Ben Toma, primul politician româno-american din Arizona, înaintea unei adunări din Camera Reprezentanților, în clădirea Capitoliului din Phoenix.
