O discuție despre terorismul creștin, sistemul digestiv al lui Iisus, importanța dezbaterii și religia în Imperiul Roman.
Esperanza a venit în România, împreună cu fiicele ei, pentru că știa că aici vor putea să fie libere să creadă în ce vor ele. Chiar dacă ea știe că plecat din locul unde s-a născut ca să le ofere un viitor mai bun copiilor ei, simte că cei din jur încă nu îi înțeleg cu adevărat motivele.
Sancțiunea CNCD pentru un artist, o curatoare și două instituții de cultură în urma expoziției „Nymphs & Zombies” de la Art Safari redeschide discuția libertății de expresie artistice.
În volumul „Pe când creștinii erau evrei”, Paula Fredriksen coboară la începutul începutului și ni-i arată pe Iisus, apostoli și ceilalți membri ai comunității originare în lumea lor.
Am derulat ultimele două decenii, în căutarea unor lucrări de arte vizuale, filme, muzici și cărți față de care Biserica Ortodoxă Română sau diferite organizații religioase au reacționat cu vehemență.
ÎPS Teodosie îşi face cont de TikTok, ca să propovăduiască Cuvântul Domnului, pentru că este pe cale de dispariţie, în ţara cu 27.384 de lăcaşuri de cult.
În „Ce gândește Dumnezeu?” Gabriel Liiceanu își petrece timp dezvoltând ideile prin care speră să mai poată conserva din Dumnezeu măcar forma, dacă nu posibilitatea credinței.
O scurtă trecere în revistă a istoriei vibrante a evreilor hasidici din Maramureș.
Cum se intersectează religia și politica în comunitatea românească creștin-conservatoare din Phoenix, Arizona.
Am fost la pelerinajul de Sf. Parascheva, să înțelegem cum s-au întâlnit regulile de protecție sanitară impuse de pandemie, cu dorința credincioșilor de a fi aproape de relicvele pe care le venerează.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cum se face că unui om, oricât de tinerel și de neexperimentat, ajunge la un moment dat să i se vorbească cu „Părinte”? Acesta e misterul central din filmul „Corpus Christi”.
★★★★★☆☆☆☆☆
În „Isus al meu”, Gabriel Liiceanu îl privatizează pe Isus așa cum l-a privatizat și pe Noica în „Jurnalul de la Păltiniș”.
În pofida pandemiei și a recomandărilor ferme din partea conducerii Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopia Tomisului a organizat o a doua slujbă de Înviere, cu public, în noaptea de 26 spre 27 mai.
★★★★★☆☆☆☆☆
În „Cartea pentru bărbați”, aurul înțelepciunii e tras într-un lănțic foarte pervers ascuns sub sutană: este de fapt o carte cu bătăi.
Anul ăsta, Paștele este sărbătorit în același mod de către romano-catolici, greco-catolici și ortodocși: cu bisericile închise și fără credincioși. Am participat la trei slujbe, să înțelegem cum arată o ceremonie fără oameni.
O carte proaspăt apărută ne propune să privim începuturile dominației creștinismului și ca o demonstrație de violență și intoleranță.
Un antropolog italian a cercetat Biserica Ortodoxă Română, atitudinile noilor generații urbane față de creștinism - toate acestea pe fundalul construirii Catedralei Naționale.
Românii și-au luat ieri în primire Catedrala „la roșu”, după ce-au plătit zeci de milioane de euro pe ea.
Avanpremieră: Un fragment de roman intens, despre ce se întâmplă când o grupare ultrareligioasă începe să caute dușmani în societate și să se joace de-a justiția.
O expoziție deschisă vineri, 19 octombrie, în Timișoara a rămas timp de-o zi fără una dintre lucrări, pentru că deranja convingerile religioase ale directorului muzeului-gazdă.
Tatiana Niculescu Bran, autoarea unor cărţi despre cazul Tanacu sau Zelea Codreanu, şi-a propus să răspundă în cea mai nouă dintre ele la întrebarea: cine este Arsenie Boca?
Remus Țiplea fotografiază subiecte religioase de aproape șase ani. În toamna asta va publica o carte numită Dumnezeul Meu
★★★★★☆☆☆☆☆
Vă recomand călduros să mergeți la expoziția deschisă la Galeria Nicodim din București până pe 22 decembrie.
O profesoară de română din Turda a fost sancționată pentru că le-a recomandat elevilor ei să vadă un film despre poeții francezi Verlaine și Rimbaud. Cazul a ajuns în atenția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
