ÎPS Teodosie îşi face cont de TikTok, ca să propovăduiască Cuvântul Domnului, pentru că este pe cale de dispariţie, în ţara cu 27.384 de lăcaşuri de cult.
În „Ce gândește Dumnezeu?” Gabriel Liiceanu își petrece timp dezvoltând ideile prin care speră să mai poată conserva din Dumnezeu măcar forma, dacă nu posibilitatea credinței.
O scurtă trecere în revistă a istoriei vibrante a evreilor hasidici din Maramureș.
Cum se intersectează religia și politica în comunitatea românească creștin-conservatoare din Phoenix, Arizona.
Am fost la pelerinajul de Sf. Parascheva, să înțelegem cum s-au întâlnit regulile de protecție sanitară impuse de pandemie, cu dorința credincioșilor de a fi aproape de relicvele pe care le venerează.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cum se face că unui om, oricât de tinerel și de neexperimentat, ajunge la un moment dat să i se vorbească cu „Părinte”? Acesta e misterul central din filmul „Corpus Christi”.
★★★★★☆☆☆☆☆
În „Isus al meu”, Gabriel Liiceanu îl privatizează pe Isus așa cum l-a privatizat și pe Noica în „Jurnalul de la Păltiniș”.
În pofida pandemiei și a recomandărilor ferme din partea conducerii Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopia Tomisului a organizat o a doua slujbă de Înviere, cu public, în noaptea de 26 spre 27 mai.
★★★★★☆☆☆☆☆
În „Cartea pentru bărbați”, aurul înțelepciunii e tras într-un lănțic foarte pervers ascuns sub sutană: este de fapt o carte cu bătăi.
Anul ăsta, Paștele este sărbătorit în același mod de către romano-catolici, greco-catolici și ortodocși: cu bisericile închise și fără credincioși. Am participat la trei slujbe, să înțelegem cum arată o ceremonie fără oameni.
O carte proaspăt apărută ne propune să privim începuturile dominației creștinismului și ca o demonstrație de violență și intoleranță.
Un antropolog italian a cercetat Biserica Ortodoxă Română, atitudinile noilor generații urbane față de creștinism - toate acestea pe fundalul construirii Catedralei Naționale.
Românii și-au luat ieri în primire Catedrala „la roșu”, după ce-au plătit zeci de milioane de euro pe ea.
Avanpremieră: Un fragment de roman intens, despre ce se întâmplă când o grupare ultrareligioasă începe să caute dușmani în societate și să se joace de-a justiția.
O expoziție deschisă vineri, 19 octombrie, în Timișoara a rămas timp de-o zi fără una dintre lucrări, pentru că deranja convingerile religioase ale directorului muzeului-gazdă.
Tatiana Niculescu Bran, autoarea unor cărţi despre cazul Tanacu sau Zelea Codreanu, şi-a propus să răspundă în cea mai nouă dintre ele la întrebarea: cine este Arsenie Boca?
Remus Țiplea fotografiază subiecte religioase de aproape șase ani. În toamna asta va publica o carte numită Dumnezeul Meu
★★★★★☆☆☆☆☆
Vă recomand călduros să mergeți la expoziția deschisă la Galeria Nicodim din București până pe 22 decembrie.
Doi tineri din București s-au mutat într-un sat izolat și au luat în grijă o biserică săsească, o fostă școală și casa parohială, toate lăsate de mulți ani în paragină.
O profesoară de română din Turda a fost sancționată pentru că le-a recomandat elevilor ei să vadă un film despre poeții francezi Verlaine și Rimbaud. Cazul a ajuns în atenția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Am stat de vorbă cu cinci tineri actori din „Un pas în urma serafimilor”, care ne-au explicat de ce nu trebuie să ratezi filmul ăsta despre adolescență, credință și revoltă.
★★★★★☆☆☆☆☆
Debutul lui Daniel Sandu e o redare glamour-izată și violentă a seminarului teologic, în care figura dictatorială a unui preot devine oglindă a sistemului, iar băieții mai curajoși reușesc să îl sfideze, încâlcând pe rând toate regulile.
★★★★★☆☆☆☆☆
Unul dintre succesele de librărie ale anului în curs e alcătuit din: glume cu babe, ideologie de șpriț și un fel de Marian Godină mai popă.
Am citit „Bandiţii”, noua carte a lui Vasile Ernu, am vorbit cu autorul şi-am intrat în lumea nelegiuţilor alături de care-a ales să moară Iisus.
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
