Adresa: Strada Boteanu nr. 3A-3B
Anii construcției: 1935-1936
Numărul apartamentelor: 90
Regim de înălțime: D+P+5E+6-7r+M (Corp A) și D+P+4E+(5-7)Er+M (Corp B)
Suprafață desfășurată: 4.997 mp (Corp A) și 5.597 mp (Corp B)
Începutul consolidării: 2024
O femeie se strecoară printre schele, tuburi pentru moloz și roabe de ciment și intră în curtea celor două blocuri de pe strada Boteanu 3A-3B. În jur, muncitorii apar și dispar în dreptul golurilor unde cândva au fost geamuri, pe după schele; unii dintre ei o salută scurt și-și văd de ale lor. În colțul unuia dintre blocuri, zidul din cărămidă veche a fost sfâșiat pentru a face loc unor piloni groși, cu ciment proaspăt. În această lume zgomotoasă și grăbită, colorată în mai multe nuanțe de gri, singurul semn al locului liniștit de altădată e teiul ce domină mijlocul curții.
Sandra Ionescu este președinta asociației de proprietari din Boteanu 3A-3B, bloc aflat acum în proces de consolidare, și vine aproape săptămânal pentru a vedea cum evoluează șantierul deschis acum mai bine de-un an. Unul dintre constructori se oprește să schimbe două vorbe, iar ea îl întreabă scurt: „Îmi creșteți și mie apartamentele astea? Să le puneți niște drojdie, ceva.”
Construite în 1935 și 1936, cele două blocuri din spatele Bibliotecii Centrale Universitare sunt înscrise pe lista Monumentelor Istorice în Zona Construită Protejată nr. 16 – Calea Victoriei și au cu totul 90 de apartamente. Sunt încadrate în clasa I de risc seismic, alături de alte 411 clădiri din București, iar drumul până la consolidare a fost foarte întortocheat.
Blocul 3B a suferit multe avarii în timpul cutremurului din 1977. După ce a fost cosmetizat un pic la vremea aceea și a căpătat o nouă grindă spre stradă — care s-a înclinat de-a lungul deceniilor următoare — a rămas așa. Deși celălalt bloc, 3A, părea mai bine construit, avea probleme serioase. Acolo, în timpul decopertărilor, s-a descoperit că un stâlp instalat după 1977, foarte important pentru rezistența clădirii, nu se sprijinea pe fundația blocului decât doi centimetri, iar în rest stătea în aer. În plus, blocul se înclinase 17 centimetri, mai mult decât arătau studiile anterioare. O nenorocire se putea întâmpla oricând.
„M-am luptat pentru cele două blocuri”, spune Sandra Ionescu. Cele două clădiri din Boteanu 3A-3B au fost mai mereu pe lista scurtă pentru consolidare, însă guvernele și primarii se schimbau și niciodată nu se găseau bani sau voință politică și administrativă. În plus, constructorii buni se fereau de consolidări, pentru că știau că-și primesc greu banii de la primării, mai spune reprezentanta asociației.
La începutul anilor 2000, când au început primele consolidări, pentru Boteanu 3A-3B nu exista încă un proiect tehnic, așa că asociația a plătit pentru unul. Până să fie gata însă proiectul, s-a schimbat guvernul. Toată documentația — ce trebuia refăcută în funcție de cerințele programelor de finanțare — era plătită din banii asociației, însă oamenii din bloc își doreau consolidarea și strângeau din dinți. Proprietarii au mers pe mâna președintei asociației, pentru că și ei își doreau pentru ei și pentru familie să rămână casa bună.
„Când a fost Oprescu, îi băteam trotuarul toată ziua, dar nu s-a mișcat nimic. Nici pe vremea lui Videanu nu s-a întâmplat nimic. Eu Primăria am tot tocat-o ani de zile”, își amintește Sandra Ionescu. În mandatul Gabrielei Firea, compania municipală înființată de ea a început cu blocurile mai mici, apoi a venit pandemia și „s-a ales praful de tot”.
Până la urmă, consolidarea a început în 2024, la un an după ce contractul fusese semnat. Începerea lucrărilor a fost întârziată un an de faptul că Primăria Generală n-a găsit bani pentru a repara apartamentele în care ar fi trebuit să se mute locatarii care n-aveau altă soluție. În cele din urmă, s-a găsit soluția mutării în chirie, în niște blocuri noi din sudul orașului. Apoi, firma de construcții a mai avut de așteptat vreo jumătate de an la unul dintre blocuri, după ce unul dintre proprietarii de la etajul 1 a murit, iar sora acestuia a refuzat să elibereze apartamentul. S-a rezolvat, într-un final, cu o ordonanţă preşedinţială. Termenul de execuție trecut pe panoul de la intrare este de 3 ani și 4 luni, însă — după toate întârzierile — e greu de estimat când se vor putea muta oamenii înapoi.
De anul trecut, Sandra Ionescu s-a mutat într-un apartament dintr-un complex rezidențial aflat în sudul Bucureștiului. Mobila veche, din lemn masiv, este îngrămădită în cele două camere. Niște geamantane imense sunt puse pe dulapurile din hol. E o senzație de provizoriu, de îngrămădeală și de nepotrivire; și e firesc având în vedere că sunt aici bunuri din șase camere. Ce n-a încăput aici zace într-o curte de pe Valea Cascadelor.
S-au mutat odată cu ea și cele trei pisici negre, culese din curtea blocurilor de pe strada Boteanu. Una dintre ele bea apă dintr-o vază de cristal, fiindcă — în urma unui accident mai vechi — nu se poate apleca. Documentele legate de consolidare, adunate și refăcute în decenii de încercări, zac într-un colț, pe jos, în bibliorafturi.
Spune că, de când s-a mutat aici, a lovit-o depresia. Când stătea pe Boteanu mergea câte zece kilometri pe zi: se plimba prin Cișmigiu, se oprea să mănânce la un restaurant bun, trecea pe la prietena ei bijutereasă de pe Calea Victoriei. Acum se mișcă foarte puțin, pentru că nu are încotro să se ducă: nu există niciun parc în apropiere, iar pentru cele mai mărunte cumpărături trebuie să se urce în mașină. Complexul rezidențial este lipit practic de termocentrala CET Progresul, iar din octombrie până în primăvară face un zgomot puternic, chiar dacă ține geamurile închise. „Eu dorm în dormitor cu televizorul deschis toată noaptea, ca să nu aud zgomotul ăsta care este înfiorător. (...) Când se deschid supapele, pisicile vin grămadă peste mine în pat, că nu știu ce se întâmplă și le tremură sufletul. „Eu mă rog la Dumnezeu să mă țină sănătoasă încă un an-doi, până plecăm de aici”, spune Sandra Ionescu. Va merge pe șantier de câte ori e nevoie, va bate la toate ușile, până când șantierul va redeveni acasă.
Material realizat prin Bursele Bucureștiul Pregătit - Superscrieri, oferite de Fundația Comunitară București, în colaborare cu Fundația Friends for Friends și cu susținerea Lidl Romania.
