Generația 9 / Actori

Fresh Start Stories: povești de început

de Reactor, Scena 9

Publicat pe 27 aprilie 2017

S-a deschis apelul pentru rezidențele Fresh Start de la Reactor.

Ideea de rezidență este una relativ nouă în zona teatrului independent, iar Fresh Start propune un cadru de lucru chiar atunci când e cea mai mare nevoie: imediat după absolvire.

Dacă ai terminat studiile de teatru în ultimii 4 ani, poate e bine să știi că la Cluj găsești pe timp de vară spațiu de lucru, loc de cazare, buget de producție și onorarii pentru a intra cu curaj pe teritorii necunoscute. Fresh Start te provoacă să descoperi teatrul documentar, teatrul performativ, teatrul făcut în echipă ca rezultat al unor preocupări comune.  

În vara anului trecut, a avut loc prima ediție a programului. 11 tineri artiști – actori, regizori, dramaturgi, scenografi – au lucrat în regim independent, la realizarea a două spectacole de teatru, pornind de la 0. Sau aproape 0, pentru că au avut la dispoziție, pe lângă resursele necesare, mentoratul a doi artiști cu experiență: David Schwartz și Ferenc Sinkó, și sprijinul întregii echipe Reactor.

Cu ocazia lansării open call-ului pentru cea de-a doua ediție care va avea loc vara aceasta, i-am întrebat pe cei care au luat startul anul trecut la Reactor cine sunt și unde se află acum pe traseu.

Oana Nemeș, 22 de ani, actriță, Teatrul Masca, București

Sunt jumătate olteancă, jumătate ardeleancă. Asta spune ceva despre mine, nu? În Târgu Jiu mi se spunea că nu sunt de acolo. Nici din Cluj nu sunt. Eu cred că sunt de peste tot.

Oana Nemeș, fotografie de Robert Puțeanu

Termini facultatea și te întrebi: Ce fac acum? Cum o să mă descurc singură? Care îmi sunt șansele? Și brusc ți se face frică și ai vrea să mai stai în facultate măcar un an. Apoi te gândești mai bine și îți dai seama că vrei să ieși din facultate, că te-ai săturat să te tot zbați între aceiași pereți și că vrei să întâlnești oameni noi, dar de data asta intervine altă frică: de unde să încep? Pentru mine cam așa a decurs ultima perioada din anul 3. Apoi a apărut Fresh Start. M-am înscris și am fost acceptată. Așa m-am mai liniștit, pentru că măcar știam ce fac în următoarele 3 luni. Când am început să lucrez cu echipa de teatru documentar, mi-am dat seama că am intrat în ceva nou, dar oarecum asemănător cu experiența din facultate: mereu trebuie să asimilezi, să te expui și, cel mai important, să lucrezi în echipă. Fresh Start m-a făcut conștientă de faptul că sunt parte din echipă și că trebuie să îmi fac partea cât de bine pot. Acum, după un an, sunt colaborator la Teatrul Masca și pe viitor tare aș vrea să mai am proiecte în teatrul independent.

Botond Nagy, 24 de ani, regizor freelancer

Cred în - și iubesc foarte mult generația mea. Spectacolele mele se adresează în primul rând tinerilor. Sunt convins că energia noastră, viziunea cu care abordăm lumea, curiozitatea și deshiderea, sensibilitatea, sunt niște atuuri cu care avem șansa să schimbăm ceva.

Botond Nagy, fotografie de Robert Puțeanu

La Fresh Start, am reexperimentat, în primul rând, libertatea de a-ți acorda timp pentru a-l cunoaște pe cel alături de care te afli în fața unei aventuri, pe șantierul de lucru al unui show. Este extrem de important să petreci timp cu actorii. Să fii curios nu numai de ceea ce știu să facă, ca la un casting, ci mai degrabă de cine sunt ei de fapt.

La noi s-a format o echipă foarte puternică, unde am fost, pe rând, psihologul, fashion designer-ul, medicul, bunica cu bunătățuri, prietenul celuilalt. Cred că teatrul se face cu prieteni.

Programul Fresh Start este unul cu un caracter profesionist cool, care te ia în serios ca artist. Și dacă chiar ai ceva de spus, o poți face. Pe lângă asta este o bucurie să vezi că show-ul este programat în fiecare lună și este sold out mereu, că începe să fie invitat la festivaluri - cel mai recent a fost selecționat la Festivalul Internațional de Teatru din Sibiu -, dar mai ales, că vezi actorii bucuroși pe scenă.

Acum sunt tot în Cluj, tot surpinzând diminețile în una dintre cafenelele mele preferate, tot făcând teatru. De data asta montez un show, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, iar această premieră va fi a patra pentru mine din stagiunea curentă. Deci momentan am de lucru. Am oportunități prin care sper să pot trăi și experimenta la nivelul la care îmi doresc. Și mereu împingând ștacheta mai sus. Însă încerc să rămân cu picioarele pe pământ. Am de lucru, deci înseamnă că îmi pot continua drumul. Cred că asta contează și la începutul carierei și după mulți ani de experiență: să-ți vezi de drumul tău, fără nicio scurtătură de compromis în el.

Paula Rotar, 25 de ani, actriță, Teatrul Andrei Mureșanu, Sfântu Gheorghe

Sunt un scorpion boem, visător și sensibil, chiar dacă nu par. Niciodată nu am ascultat muzică în căști, pentru că vreau să fiu conectată la ceea ce se întâmplă în jurul meu. Îmi plac lucrurile care-mi fac retina să danseze. Când eram la grădiniță îmi doream să devin actriță. Mama îmi spunea: Ei, lasă, că o să te răzgândești până te faci mare. Nu m-am răzgândit. Iată-mă-s, sunt actriță. Ce soartă, nu?

Paula Rotar, fotografie de Robert Puțeanu

Încă de când am văzut Parallel la Fabrica de Pensule, în regia lui Ferenc Sinkó și a Letei Popescu, m-a atras zona performance-ului. Nu știam exact în ce constă, ce reguli are sau… n-are, însă mi-a plăcut onestitatea performerilor. De atunci am început să îmi doresc să fac un spectacol de tip performance, dar nu aveam cu cine și unde....

Rezidența Fresh Start a fost pentru mine un fresh start real, și undeva, pe drum -  nu știu exact în ce punct -, m-am redescoperit. Aveam nevoie de ceva nou, diferit, într-un mediu plăcut și safe, cu oameni faini, dornici să muncească și să cunoască alte palete ale teatrului. Rezidența e ca un laborator-creator, unde nu există reguli și unde nu ți-e frică să greșești. Acolo s-a adunat mega-echipa noastră, acolo mi-am făcut prieteni noi, pe viață, acolo s-a născut All Over Your Face, spectacolul meu de suflet, genul de spectacol pe care îl faci o singură dată în viață, cred eu. Cu el am câștigat premiul pentru Cea mai buna actriță la Festivalul D-BUTAN-T, organizat de Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu-Gheorghe. Odată cu premiul a venit și angajarea mea la același teatru.

Olga Macrinici, 30 de ani, regizor, Teatrul Național Târgu Mureș

Îmi plac înghețata cu fistic, ciocolata neagră, limonada cu ghimbir, zmeura și harbuzul, copacii și tot ce e verde în jurul nostru, plimbările cu trotineta, marea și culorile, mai ales turcoaz, câinii și toți prietenii lor, poveștile pe care le spun oamenii despre ei, cărțile de citit în vacanță, munții, stelele și liniștea. Atunci când mă fac mare aș vrea să fiu o girafă.

Olga Macrinici, foto de Robert Puțeanu

Pentru mine, rezidența a fost un restart în activitatea regizorală. A funcționat ca un cocktail cu multivitamine - m-a revitalizat și reconectat la realitatea din jurul meu, oferindu-mi contextul necesar realizării unui proiect la care visam de mai mult timp.

Contextul creat în jurul spectacolului, cu toți oamenii care au făcut parte din el și mai ales cu toți cei pe care i-am cunoscut pe parcursul procesului de documentare, mi-a deschis ușa spre o lume foarte puțin sau aproape deloc cunoscută până atunci, iar asta m-a ajutat în următoarele proiecte pe care le-am inițiat sau urmează să le dezvolt în perioada imediat următoare. Cred că spectacolul nostru - Docuanimal - va rămâne episodul pilot dintr-un șir lung (sper!) de proiecte dedicate cercetării asupra conviețuirii dintre oameni și animale.

Cred că cel mai mare atu al Fresh Start-ului este finalitatea procesului. Este foarte important pentru cineva aflat la început de drum să vadă, poate pentru prima dată, cum gândurile sale prind viață și se transformă într-un spectacol, care după asta mai merge și în turneu! Pentru un spectacol de teatru documentar, ocazia de a te întâlni cu mai multe feluri de public, din diferite medii și/sau contexte sociale, politice, culturale – este esențială. De asemenea, este nevoie de mult curaj și o echipă care să te susțină și să-ți fie alături pe tot parcursul proiectului.

Denisa Blag, 23 de ani, actriță, Teatrul Municipal Baia Mare

Creeeed că sunt o persoană sinceră. Cu muuuultă energie. Îmi place să alerg, mă ajută să gândesc și mă relaxează. Sunt aproape întotdeauna cu zâmbetul pe buze... Și când nu e așa, cel mai bine e să nu vorbească nimeni cu mine. Glumesc.

Denisa Blag, fotografie de Robert Puțeanu

Cred foarte mult în echipă, în prietenie și în iubire. Nu prea se poate face ceva fără aceste ingrediente. Adică se poate, dar eu nu aș putea să funcționez într-un mediu care nu le cuprinde. Și toate acestea au nevoie de timp ca să crească. La Fresh Start am avut timp să ne cunoaștem și să ne îndrăgostim de ceea ce facem.  Modul de lucru a fost unul total diferit față de cel cu care am fost obișnuită până atunci. Totul a început din poveștile noastre, din viața fiecăruia și, fără să ne dăm seama, spectacolul nostru a început să prindă viață. Ideile se schimbau în fiecare zi, cu fiecare experiență povestită, cu fiecare părticică pe care o descopeream în fiecare dintre noi.

Acum fac parte din echipa Teatrului Municipal din Baia Mare. Lucrez, învăț și descopăr cu fiecare întâlnire lucruri noi. Nu știu ce mă așteaptă, nu îmi place să îmi fac planuri, cred că lucrurile frumoase se întâmplă fără să fie programate. Sper să am parte cât mai des posibil de căldura de care am avut parte la Fresh Start (și nu, nu mă refer la faptul că era vară) și dacă nu o să am norocul ăsta, sper să pot schimba eu ceva în oamenii cu care o să lucrez, să-i accept și  să aduc ceva bun, un zâmbet -  asta am învățat.

Denisa Berceanu, 23 de ani, scenograf freelancer

Ador căldura, aglomerația, bananele și zilele în care pot să stau liniștită să citesc. Îmi plac mult zebrele, urșii polari, păsările flamingo și mai nou, ratonii. Sunt stângace, ascult muzică cam opt ore pe zi și aș mânca toată ziua doar mozzarella. Slăbiciunea mea este Dalí, care îmi place atât de mult încât am semnătura lui tatuată pe mână.

Denisa Berceanu, fotografie de Robert Puțeanu

Am terminat sculptura la Univeristatea de Arte și Design din Cluj. De ce sculptură? E întrebarea care mi se pune cel mai des când le spun oamenilor ce fac, iar răspunsul vine imediat: deoarece e un domeniu complex, unde conceptele mele se pot materializa cel mai bine și unde mă pot exprima liber. Mă atrag instalațiile sculpturale și tot ce aduce ceva inedit în acest domeniu.

Cred că rezidențele sunt oportunități de care orice tânăr artist ar trebui să profite.

Decizia de a aplica la „Fresh Start" a fost foarte bună, pentru ca a constituit un start pentru mine și cariera mea. După terminarea rezidenței am avut ocazia să lucrez și la alte proiecte teatrale în independent, dar și în teatrul de stat. Fapt care m-a entuziasmat și m-a făcut să-mi doresc să activez din ce în ce mai mult în acest domeniu.

Paul Sebastian Popa, 22 de ani, actor, Teatrul de Artă Deva

Când am terminat facultatea, mi s-a cerut să scriu ceva despre mine. Atunci am spus: «de când am intrat în facultate mi s-a zis să dau burta jos. Am zis că până la final o voi da. Dar care e finalul, când ăsta e abia începutul?»

Paul Sebastian Popa, fotografie de Robert Puțeanu

Spectacolul Docuanimal, regizat de Olga Macrinici, sub mentoratul lui David Schwartz, a fost primul meu proiect de teatru, la nici două săptămâni după absolvirea facultății. Experiența asta mi-a dat curaj să mă implic, să vreau să ajung mai departe. Când am absolvit facultatea, m-am izbit de întrebarea de care cred ca se izbesc majoritatea absolvenților „Ce fac acum?”. Ce am făcut? Am aplicat la rezidență. Cineva mi-a zis că șansa ți-o creezi singur, însă cred că la început de drum, ai nevoie și de cineva care să îți ofere un punct de sprijin.

Nu știu dacă a fost vorba de șansă sau dacă a fost doar o întâmplare, însă la una dintre reprezentații a participat o domnișoară regizoare, Bia Bărăboi, care a fost inspirată de unul dintre personajele pe care le-am jucat și m-a distribuit mai departe în proiectul O zi de vară de S. Mrozek. Apoi am continuat să lucrez la Reactor în spectacolul Micul Prinț, în regia lui Marius Costache. În prezent sunt actor colaborator al Teatrului de Artă Deva.

Emőke Bodor, 28 de ani, dramaturg freelancer și coordonator de proiectele la Institutul Cultural Chinez

Dacă ar trebui să renunț la teatru, aș deveni pilot și aș pilota avioane cu mulți pasageri. Îndrăznesc să visez la lucruri mari și zilnic mă trezesc cu speranța, că „azi o să ajung puțin mai aproape de visele mele”.

Emőke Bodor, fotografie de Robert Puțeanu

Mi-am terminat studiile în domeniul teatrului în Cluj, dar am studiat și în Ungaria și China. De mică sunt fascinată de limba, cultura și teatrul chinez, fapt care m-a determinat să descopăr tainele acestei culturi. Ador poveștile fiecărui personaj, istoria fiecărei trăsături, micile detalii, ceaiul verde și evantaiele. Acum încerc să găsesc cât mai bine echilibrul între cele două mari pasiuni ale mele, teatrul și limba chineză.

Fresh Start a fost o experiență inedită, iar prin tema abordată în rezidență, relația om-animal, am descoperit o responsabilitate proprie mai mare față de animale, responsabilitate peste care până acum am trecut fără a mă gândi ce înseamnă într-adevăr.

Andreea Ajtai, 25 ani, actriță, Teatrul Ariel Târgu Mureș

Iubesc agitaţia de zi cu zi şi aleg să mă bucur de fiecare moment pe care mi-l dăruieşte viaţa. Şi îmi place să zâmbesc, mult.

Andreea Ajtai, fotografie de Robert Puțeanu

Despre proiectul Fresh Start aş putea spune în primul rând că aş vrea să mai particip şi anul acesta, doar că nu se poate. Un proiect perfect pentru vară, alături de oameni calzi și plini de energie. A fost foarte interesant să intru în curtea Reactorului, să iau puţin contact cu teatrul independent din Romania, care de altfel m-a şi cucerit, experienţă din care am avut doar de câştigat. Am învăţat şi „furat” multe de la David, care mi se pare un om interesat foarte mult de adevăr, indiferent dacă acesta doare sau nu, fapt cu care empatizez şi eu, şi am învăţat multe de la şi împreună cu colegii cu care am lucrat la acest proiect.

Nu pot să spun că mi-a influenţat radical cariera, momentan, dar sigur mi-a deschis şi mi-a lăsat multe uşi întredeschise. A fost acel proiect care îţi demonstrează că se poate, că poți şi trebuie să te avânţi pentru că ai numai de câştigat. E acea şansă de care ai nevoie ca să poţi spera în continuare.

Ioana Maria Repciuc, 25 de ani, actriță freelancer

Într-o lume în care aparențele detronează realitatea, maschează fragilitatea noastră și a relațiilor dintre noi, sper să nu devenim insensibili cu totul…

Ioana Maria Repciuc, fotografie de Robert Puțeanu

Fresh Start e o gură de aer proaspăt. Mi-a dat în primul rând încredere în forțele proprii, încredere pe care în ultimii doi ani am cam pierdut-o pe drum. Am cunoscut aici oameni. E lucru mare să întâlnești această categorie, mai nou... am lucrat în echipă, ne-am susținut, ne-am ascultat cu răbdare și relaxare, ingrediente vitale creației. Toată lumea aleargă. Nimeni nu își mai dă timp pentru nimic. Vrem totul repede, perfect și dacă se poate cât mai bănos. Noi nu am lucrat gândindu-ne la recunoaștere, premii, festivaluri, bani. Nu spun că nu avem nevoie de apreciere, dar când lucrezi cu dragoste și dăruire toate lucrurile bune vin spre tine de la sine. Când mediul în care creezi îți permite să te deschizi ca o floare și să primești lumina celor din jur, dăruind la rândul tău parfum și culoare, nu-ți rămâne decât să dai frâu liber imaginației. Este ceea ce mi-aș dori să se întâmple în fiecare proiect în care voi fi implicată de acum înainte. Un an mai târziu, așteptăm cu nerăbdare Festivalul Internațional de la Sibiu, unde avem onoarea să fim invitați cu spectacolul All Over Your Face, rodul Fresh al muncii noastre din vară!


„Fresh Start - rezidenţe de creaţie” este un proiectul co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi realizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca. 

Video

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK