Lumea noastră / Marea Neagră

Salvamarii care mor

de Andreea Pavel, fotografii de Claudiu Popescu

Publicat pe 2 septembrie 2022

În 8 august, un salvamar și-a pierdut viața la Eforie Nord încercând să salveze o persoană care a ignorat steagul roșu. Semnul interzice scăldatul în mare, din cauza pericolului la care se expun și cei mai profesioniști dintre înotători în zilele cu valuri agitate. Salvamarul ar fi fost împins în apă de victima panicată și ținut acolo ca o plută umană. La scurt timp, ambii au murit. 

Pe lângă ei, alte 11 persoane au mai murit înecate de la începutul verii. 

Am vrut să aflăm cum ajungi salvamar, ce formări trebuie să urmezi și ce pregătire ai la final, când viața oamenilor depinde de tine. La fel, am vrut să vedem în ce condiții muncesc cei care-și riscă viața în fiecare vară, dar și ce instituții răspund de ei. Și, poate cel mai important, am vrut să vedem ce spun salvamarii despre munca lor, mai ales atunci când unul dintre ei moare încercând să salveze o altă viață. 

Cine poate amenda turiștii

Persoanele care nu respectă indicațiile salvamarilor și însemnele de pe plajă pot fi amendate cu sume cuprinse între 500 și 1000 de lei și doar de către Poliție. În ultimii ani, polițiștii au patrulat pe plajele de pe litoralul românesc pentru prevenirea furturilor din mașini sau de pe plajă, dar nu sunt cunoscute multe situații în care turiștii au fost amendați pentru nerespectarea indicațiilor salvamarilor.  

În primele două săptămâni din august plajele au fost măturate de valuri puternice, iar veștile crunte au curs în mai multe familii din România. În doar 24 de ore, între 8 și 9 august, patru oameni au murit înecați în Saturn, Eforie Nord și Costinești. Între ei era și un salvamar. Alți doi tineri au fost dați dispăruți în 9 august, la Costinești, trupul unuia fiind găsit prins în stabilopozi, după două zile de căutări. Celălalt nu a fost găsit nici astăzi, la trei săptămâni de la dispariție. 

Conform legislației în vigoare, statul amendează cu sume între 10.000 și 20.000 de lei primăriile, instituțiile publice și operatorii economici care administrează plajele dacă nu respectă legea. Amenzile pot fi date de Ministerul Turismului sau al Sănătății ori instituții din subordinea lor dacă pe plajă nu există salvamari, dacă punctele de prim-ajutor nu sunt amenajate corespunzător, dacă geamandurile nu sunt aranjate corect, dacă plajele nu sunt curate, dacă panourile de avertizare și informare nu sunt așezate în locuri vizibile sau dacă steagurile nu sunt arborate conform condițiilor meteorologice.  

În 2013-2015, presa centrală, dar și cea locală, au semnalat în mai multe rânduri absența salvamarilor de la piscinele private ale hotelurilor sau ștrandurilor. Inclusiv Gabriel Culea, coordonatorul salvamarilor din Constanța, a semnalat nevoia prezenței salvamarilor în toate locurile unde există o piscină, parc acvatic de distracții, ștrand etc. 

Spre exemplu, în 2013, doar 60% din hoteluri aveau salvamari, conform Asociației Salvamarilor și Scafandrilor Profesioniști, citată de coordonatorul salvamarilor din Mamaia, de la acea vreme. În 2015, un copil de 5 ani se îneca în piscina unui astfel de hotel, nesupravegheat de salvamari, tragedie care a produs un puternic val de reacții în spațiul public, în urma căruia hotelul a primit amenda maximă, de 20.000 de lei, emisă de Agenția Națională pentru Turism. 

Ce spun salvamarii. Când li se termină responsabilitatea față de o persoană aflată în apă? 

Gabriel Culea, coordonatorul salvamarilor din Mamaia spune că responsabilitatea salvamarilor se termină doar când victima a fost salvată, asemenea pompierilor care trebuie să scoată victimele unui incendiu din flăcări. Cu toate astea, Culea explică faptul că, în calitate de coordonator, nu pune în pericol viața salvamarilor dacă situația este foarte gravă. „Mai întâi îi avertizăm, dacă e steag roșu și ei intră în apă, iar când ajungem să fim agresați, înjurați sau să nu respecte ce le cerem atunci sunăm la Poliție. Dar, să știți, steag roșu este și pentru noi. La fel de periculos”.

Pe de altă parte, Vasile Bortes, coordonatorul salvamarilor din Neptun, explică faptul că, deși sunt acolo să protejeze și să salveze vieți, salvamarii nu sunt, în majoritatea cazurilor, bine văzuți pe litoral de turiști. 

Bortes mai arată că un salvamar câștigă între 2400 și 2700 lei pe lună, cu mâncare, transport și cazare asigurate, în schimbul a aproape 12 ore de muncă zilnic. 

Șeful salvamarilor din Neptun subliniază că atunci când steagul roșu este arborat, nici măcar salvamarii nu au voie să intre în apă. Nici în situațiile mai sigure, când steagul roșu nu este arborat, salvamarii nu sunt obligați să treacă de geamanduri pentru că ar presupune să iasă din zona sigură de îmbăiere. Cu toate acestea, aproape de fiecare dată când e nevoie, salvamarii înfruntă valurile și curenții pentru a aduce oamenii la mal în siguranță. „Niciodată nu s-a pus problema să nu se ducă după unul. Salvamarul își face datoria în zona sigură de îmbăiere, până la geamanduri. Ce caută românul după geamanduri? De 16 ani le spun să nu înoate perpendicular, la 40-50 de metri, ci paralel cu malul”.

Ce primesc salvamarii în schimb? De cele mai multe ori nici măcar un „mulțumesc”, iar din ce în ce mai des primesc, în schimbul salvării unei vieți, agresiuni verbale, înjurături sau tonuri certărețe, mai arată Bortes: „Copiii ăștia chiar nu merită să îi trimit să se sacrifice. Să se ducă să-l salveze din apă pe omul care a intrat cu bună știință”. 

Coordonatorul salvamarilor din Neptun explică și de ce cred salvamarii că le-a murit colegul, Sorin Olariu, la Costinești. Bortes povestește cum oamenii de pe plajă puneau presiune pe el să salveze turistul care se afla dincolo de geamandură, însă salvamarul se temea din cauza valurilor foarte puternice. Cu toate acestea, a plecat să-l salveze, dar victima l-a împins la fund pe Sorin și nu a respectat instrucțiunile acestuia din cauza panicii: „Plaja a început să urle „Salvamar, du-te, du-te”, omul era dincolo de baliză. Băiatul, săracu, n-a avut ce să mai facă, și-a luat inima în dinți și s-a dus. Și a rămas cu inima în dinți, că l-a împins la fund”.

Viața lui Sorin Olariu s-a oprit astfel la 48 de ani, punând capăt unui destin și-așa dureros, după ce, copil fiind, și-a pierdut părinții și fratele mai mic într-un accident ironic, pe drum spre mare. Sorin a fost singurul care a rămas acasă. Ulterior, și-a crescut sora mezină care a supraviețuit în mod miraculos accidentului. 

Vasile Bortes spune că după tragedia colegului lor, salvamarii au început să se teamă să-și facă meseria, ba unii dintre ei au plecat acasă pentru că s-au speriat că ar putea fi puși în situația colegului mort.

Coordonatorul salvamarilor de la Neptun arată și două dintre cele mai grave probleme pe care românii le provoacă, de cele mai multe ori în necunoștință de cauză sau dezinteres: folosirea „mijloacelor plutitoare” pentru copii, cum ar fi colacele, mingile sau saltelele, mâncarea în exces, expunerea prelungită la soare sau săritul peste medicație: „Aceste mijloace sunt numai pentru piscine, nu au ce să caute la Marea Neagră. Eu le-aș interzice la vânzare pentru mare. O puștoaică de 10 ani a fost lăsată de părinți pe o saltea și a luat-o curentul până la bulgari. Acum vreo cinci ani au murit mai mulți turiști decât în războiul din Iugoslavia din 1991”. 

Vasile Bortes concluzionează spunând că pe plajele din România ar trebui înființată „poliția plajelor”, un proiect pe care Raed Arafat și Ministerul de Interne l-au pus în discuție în 2017, tot la cererea salvamarilor. În 2016,  40 de oameni au murit înecați, în 2017 26 de persoane, iar în 2018 alți 32. 

Cum au ajuns salvamarii pe plajă

Serviciul de salvamar a devenit obligatoriu pe plajele din România odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Prezența salvamarilor e necesară nu doar pe litoral, ci și în toate zonele unde există plaje publice amenajate, parcuri acvatice, ștranduri, lacuri de agrement, porturi, în Delta Dunării, inclusiv la piscinele de hotel sau ștrandurile private. Asta spun Asociația Națională a Scafandrilor Profesioniști și Salvamarilor din România și legislația în vigoare, ignorată în multe cazuri. 

Dintr-o nevoie tot mai mare de salvamari într-un timp cât mai scurt, au fost înființate o serie de centre private unde poți deveni salvamar (Salvalife în București, Life4life în Brașov etc). Școala de Scafandri și Salvamari Profesioniști în Constanța este printre cele mai vechi din țară și funcționează încă din 2001, dinainte de legea din 2007. 

Unul dintre centrele care asigură cursurile pentru viitorii salvamari este Sub RSQ. Conform acestui centru, actele necesare pentru a deveni salvamar sunt doar copia după buletin și o adeverință medicală cu mențiunea „apt pentru efort fizic”, iar centrul face reduceri în funcție de numărul de participanți la curs. 

Viitorii salvamari învață tehnici de salvare a victimei, transportul în apă, scoaterea din apă sau cum să se apropie de victimă în funcție de poziția ei, precum și tehnici de acordare a primului ajutor.

Cursul de specializare pentru a deveni salvamar are o durată totală de 40 ore (10 teoretice și 30 practice, împărțite pe parcursul a 5 zile. Odată obținut, certificatul de salvamar trebuie reînnoit anual. 

Prin comparație, la Salvalife, academia de salvamari din București, cursurile durează între 120 de ore (piscină) și 720 de ore (mare). Ședințele se desfășoară pe durata a 8 ore pe zi, de 5 sau 6 ori pe săptămână. Costă 990 lei modulul pentru pregătirea salvamarilor pentru piscină și 2000 de lei pentru mare.

Actele necesare înscrierii implică suplimentar și o copie a diplomei de Bacalaureat, și un CV, iar atestatul odată obținut este valabil pe termen nelimitat. Condiții similare sunt și la Life4life, în Brașov.

În loc de concluzii

Pe 28 august a început „Litoralul pentru toți”, un program care se adresează în special turiștilor cu venituri reduse sau medii și asigură cazări cu până la 75% mai ieftine decât în timpul vârfului sezonului estival. 

Până la 15 septembrie, hotelierii se așteaptă la un număr însemnat de turiști pe plajele din România, rămase cu un număr tot mai mic de salvamari, conform declarațiilor coordonatorilor acestora. 

În aceeași zi cu lansarea programului „Litoralul pentru toți”, steagurile roșii au fost arborate pe mai multe plaje din România, în timp ce valurile și curenții sunt din ce în ce mai puternici într-o perioadă din an în care marea devine tot mai imprevizibilă. 

Audio

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK