Svetlana Aleksievici, singura laureată a Premiului Nobel pentru Literatură care a obținut distincția pentru lucrări nonficționale, apropiate stilistic jurnalismului, împlinește mâine, 31 mai, 77 de ani.
„Mussolini: Fiul secolului” nu e doar un serial excelent, ci și un studiu de caz despre cum să portretizezi personaje și mișcări politice problematice fără a le martiriza.
Într-un articol publicat recent în prestigioasa revistă „Nature”, o echipă internațională de cercetători face demonstrația unei descoperiri excepționale. Mai multe oseminte de animale găsite pe Valea Oltețului în anii '60 arată că aici, pe actualul teritoriu al României, se află cele mai vechi urme ale prezenței umane din Europa.
★★★★★☆☆☆☆☆
Terminasem de citit „Căutătorul de comori”, romanul lui Daniel Roxin, cu câteva zile înainte ca știrea furtului unor artefacte mai mult sau mai puțin dacice dintr-un muzeu din Olanda să devină globală. O simplă coincidență, s-ar zice. Dar după o astfel de carte cine mai crede în coincidențe?
Unul dintre cei mai longevivi conducători ai Europei, importantă figură politică, șoț al lui Sisi și purtător de favoriți legendari, împăratul Franz Joseph I a schimbat pentru totdeauna istoria continentului. Citește un fragment dintr-un volum despre viața acestuia.
Am stat de vorbă cu cercetătorul James Poskett despre „Orizonturi. Originile globale ale științei modernei”, cartea sa recent apărută la Editura Trei. Poskett scrie o istorie a științei în care protagoniștii nu sunt superstarurile cu care ne-a obișnuit canonul, ci nume puțin cunoscute, din afara spațiului occidental. Chiar dacă moștenirea lor este cât se poate de valoroasă, a fost de cele mai multe ori trecută cu vederea.
Un film cu daci și domnitori, pentru toată familia (tradițională), anunță un nou viitor de AUR pentru propaganda naționalistă.
Citește un fragment dintr-un roman tulburător despre foamete.
În care navigăm apele tulburi ale tranziției alături de arhitecta șefă a Palatului Parlamentului, Anca Petrescu, și moștenirea ei. Ajungem în prezent și ne întrebăm o dată în plus: „(Încă) avem o Casă, cum procedăm?”
În care Bucureștiul este iremediabil mutilat de proiectul megaloman al lui Nicolae Ceaușescu și o întreagă țară suferă. Casa Poporului se înalță, iar arhitecta sa șefă, Anca Petrescu, ni se dezvăluie, cu rele și cu bune.
Scriitoarea Simona Antonescu povestește cum s-a luptat cu materia trecutului pentru a aduce la lumină o figura unei femei trădate de istorie: doamna Chiajna. E cea care a preluat în forță frâiele puterii în Țara Românească, după moartea soțului ei, atrăgându-și dușmani și o faimă sulfuroasă, întinsă peste secole.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Napoleon” e un film biografic bântuit de spectrul unei epopei istorice. Niciunul din cele două filme nu se manifestă până la capăt, iar asta este, în mare, vina regizorului Ridley Scott.
Simplitatea, de la o poziție filozofică împotriva bogăției, la asocierea cu estetica produselor high-end. O cronică a cărții „Filozofia unei vieți simple”.
Citește un fragment din „Exportaţii” de Sonia Devillers, un volum despre evreii vânduți de statul roman și istoriile lor nespuse.
Meritul scriitoarei Karolinei Ramqvist e de a scoate din „muzeu” o personalitate care nu doar că a contribuit la emanciparea femeilor, dar a experimentat o situație de viață catalogată azi cel puțin inumană.
Citește un fragment din volumul „Orizonturi” de James Poskett.
Expoziția ASCULTĂ, organizată de Muzeul Copilăriei în vreme de Război, este povestită și explicată într-un interviu cu Jasminko Halilovic, fondatorul Muzeului.
Un reportaj realizat la Mărțișor despre Tudor Arghezi - poetul, prozatorul, gazetarul, călugărul, motociclistul și delegatul de mahala.
O antropologă spune povestea scufundării insulei Ada Kaleh pentru a face loc hidrocentralei Porțile de Fier I. Iese la lumină memoria lui loc care refuză să dispară.
Din cauza dependenței de porumb, România recoltează atât prosperitate, cât și tragedie. Această poveste a mămăligii a apărut în Scena9 pe hârtie #5.
O expoziție de la Muzeul Țăranului Român încearcă să spună povestea complicată și violentă a răscoalei de la 1907.
Povestea de opt secole a universității pariziene spusă de medievistă Olga Weijers.
O cercetătoare în istoria recentă a României, născută la rândul ei în anii '70, explică de unde vin „decrețeii”, ce se ascunde în spatele termenului – și de ce avem în continuare nevoie de el.
Relația lungă dintre autoritate și artă, explorată într-o cronică a volumului „Principi și scriitori în Roma antică”.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
