Filosofie / Istorie
Lucrurile care s-au pierdut
Iulian Bocai
„Condiția umană", printre ultimele cărți politice scrise de o generație excepțională.
„Condiția umană", printre ultimele cărți politice scrise de o generație excepțională.
Citește o carte despre identitatea transilvăneană și istoria unei regiuni importante din România.
O expoziție a unor fotografi spanioli explorează trecutul de basm al sașilor și prezentul complicat al unei comunități care luptă să-și păstreze cultura vie.
Poposim în biblioteca scriitoarei Ruxandra Burcescu pentru o discuție despre cel mai nou roman al acesteia: „Greu de pătruns în pădurea de mesteceni”. O conversație despre istorie, iubire, proces creativ și planurile Ruxandrei Burcescu pentru o nouă carte, dedicată prieteniilor între femei.
Vezi cum sunau discursurile eugeniste din Ungaria și România secolului XX și ce ne învață despre istoria noastră.
De vorbă cu unul dintre cei mai influenți istorici contemporani, despre microistorie, moștenirea fascismului și cum rușinea poate fi o formă de apartenență.
De ce ar fi o problemă să încercăm să aducem pe lume copii mai bine dotați intelectual?
O conversație cu o eseistă, medievistă și autoare originară din România, despre scris, moarte și perfecțiune.
Dacă arhivele nu spun (tot) adevărul, iar prezentul nu e atât de liber pe cât am crede, de unde ne mai luăm speranța? Am stat de vorbă cu una dintre cele mai titrate filosofe și scriitoare contemporane despre memoria incomodă a Europei de Est și despre motivul pentru care speranța nu e o formă de optimism, ci o datorie.
Regizorul Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă discută despre noua lor colaborare, scurtmetrajul „Plan Contraplan”, care juxtapune imaginile realizate de fotograful american Edward Serotta pe durata unor călătorii în România anilor optzeci cu pozele de filaj pe care i le-a făcut pe ascuns Securitatea.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul film de ficțiune al lui Serghei Loznița, „Two Prosecutors”, își croiește o cale prin străfundurile grotești ale Marii Epurări staliniste din anii ‘30. E cel mai kafkian film al anului.
Un dialog cu un superstar al literaturii cubaneze. Despre luptele sale personale cu și pentru scris, despre utopii egalitariste și șansele unui proiect socialist.
Se retraduce „Istoria sexualității” a lui Foucault, una dintre cele mai reputate cărți pe tema, atât de prezentă în ultimii anii la noi, a sexualităților divergente.
Poetul german Durs Grünbein se hotărăște să vorbească despre fascism când ar fi putut să vorbească despre poezie. Și bine face.
Svetlana Aleksievici, singura laureată a Premiului Nobel pentru Literatură care a obținut distincția pentru lucrări nonficționale, apropiate stilistic jurnalismului, împlinește mâine, 31 mai, 77 de ani.
„Mussolini: Fiul secolului” nu e doar un serial excelent, ci și un studiu de caz despre cum să portretizezi personaje și mișcări politice problematice fără a le martiriza.
Într-un articol publicat recent în prestigioasa revistă „Nature”, o echipă internațională de cercetători face demonstrația unei descoperiri excepționale. Mai multe oseminte de animale găsite pe Valea Oltețului în anii '60 arată că aici, pe actualul teritoriu al României, se află cele mai vechi urme ale prezenței umane din Europa.
★★★★★☆☆☆☆☆
Terminasem de citit „Căutătorul de comori”, romanul lui Daniel Roxin, cu câteva zile înainte ca știrea furtului unor artefacte mai mult sau mai puțin dacice dintr-un muzeu din Olanda să devină globală. O simplă coincidență, s-ar zice. Dar după o astfel de carte cine mai crede în coincidențe?
Unul dintre cei mai longevivi conducători ai Europei, importantă figură politică, șoț al lui Sisi și purtător de favoriți legendari, împăratul Franz Joseph I a schimbat pentru totdeauna istoria continentului. Citește un fragment dintr-un volum despre viața acestuia.
Am stat de vorbă cu cercetătorul James Poskett despre „Orizonturi. Originile globale ale științei modernei”, cartea sa recent apărută la Editura Trei. Poskett scrie o istorie a științei în care protagoniștii nu sunt superstarurile cu care ne-a obișnuit canonul, ci nume puțin cunoscute, din afara spațiului occidental. Chiar dacă moștenirea lor este cât se poate de valoroasă, a fost de cele mai multe ori trecută cu vederea.
Un film cu daci și domnitori, pentru toată familia (tradițională), anunță un nou viitor de AUR pentru propaganda naționalistă.
Citește un fragment dintr-un roman tulburător despre foamete.
În care navigăm apele tulburi ale tranziției alături de arhitecta șefă a Palatului Parlamentului, Anca Petrescu, și moștenirea ei. Ajungem în prezent și ne întrebăm o dată în plus: „(Încă) avem o Casă, cum procedăm?”
În care Bucureștiul este iremediabil mutilat de proiectul megaloman al lui Nicolae Ceaușescu și o întreagă țară suferă. Casa Poporului se înalță, iar arhitecta sa șefă, Anca Petrescu, ni se dezvăluie, cu rele și cu bune.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.