Muzică / Arhiva de sunet

Ascultă un podcast nou despre hip-hop-ul românesc din afara Centrului

De Arhiva de sunet

Publicat pe 10 iunie 2024

Ca orice formă de cultură care își fixează un centru, în acest caz Bucureștiul, hip-hop-ul din România a găzduit multe spații de expresie marginale. Acestea au fost acomodate în playlisturile noastre prin forme colective de recuperare generate de apariţia Youtube-ului. De la hip-hop cu specific regional, la spații în care artiști pop au încercat să se reinventeze, la porn rap sau hip-hop creștin. Recuperarea târzie a acestor muzici le-a transformat într-o formă de folclor și le-a imprimat un caracter deopotrivă ludic și subversiv.


 

Am urmărit, în ultimele patru episoade, cum s-a racordat hip-hop-ul românesc la transformările sociopolitice ale decadei nouăzeciste. Acum ne mutăm focusul dinspre Bucureşti, locul unde s-au născut sau unde au emigrat rapperii care au dominat scena locală și au fixat sferele ei de interes tematic. Vorbim despre zone pericentrice și marginale ale scenei de hip-hop, dezgropate de sub praful istoriei și resuscitate întru consum cultural de apariția, cândva după 2005, a hipsterismului, blogging-ului și platformelor de conținut audio și video, dar și despre universuri tematice care s-au situat parțial în afara obsesiilor hip-hop-ului clasic bucureștean.

La jumătatea anilor 2000, prin explozia platformei Youtube, are loc o recuperare a anilor 1990 în cheie ironică. Aşa sunt descoperite, ca fenomene exotice şi virale, încercările unor artişti pop ca Aurelian Temişan sau Cornel Fugaru de a face rap în primii ani de după ’90, sub forma unor pastișe la o cultură americană văzută de la o mare distanță. Sau rapperi marginali care au folosit umorul şi accente regionale în producţiile proprii, cum ar fi Ciuraru din Aştileu, au explorat comedia porno, precum Casanova din Braşov, sau au făcut rap creştin, ca Pocăiții sau Rechinu’ – Omul Zăpezilor.

În acest context al recuperării în cheie ironică, reperăm şi una dintre primele meme hip-hop, „Rap-ul ardelenesc” al lui Adrian Daminescu din 1994, la rândul său un fel de ironizare a hip-hop-ului prin asociere cu o zonă de comedie folclorică. Dacă piesa lui Daminescu se înscrie însă într-un repertoriu vast de bășcălie pop pe marginea accentului regional sau rural, Ciuraru din Aştileu, un rapper bihorean, deși l-a folosit la rândul său pentru efect comic, l-a introdus și într-o schemă afectivă și identitară. 

În episodul şapte al noului nostru sezon, Ciuraru, unul dintre primii rapperi din țară, ne povesteşte cum şi-a construit alter-ego-ul – un personaj colectiv care împrumută din personalitățile prietenilor săi și din felul de a vorbi al oamenilor din Aştileu, satul din Bihor unde trăiau bunicii lui. Iar cum accentul pus pe elementele regionale, specifice, este asociat cu zone din afara centrului, l-am antamat în discuţie şi pe rapperul Pacha Man din Timişoara. Acesta ne prezintă, în deschiderea episodului 8, legăturile dintre muzica folclorică bănăţeană şi reggae-ul descoperit într-o închisoare nord-americană în anii ’90, elemente pe care le-a incorporat în muzica sa. 

Primele episoade ale podcastului creat de Arhiva de Sunet în colaborarea cu Scena9 le-au avut în centru pe femeile din hip-hop şi au marcat începutul Expoziţiei „A.F.R.O.N.T. - O perspectivă colectivă asupra culturii Hip-Hop din România”, încheiată de curând la Rezidența9 din București.

10 iunie 2024, Publicat în Arte / Muzică /

Text de

  • Arhiva de sunetArhiva de sunet

    Arhiva de Sunet este un proiect care explorează relația dintre muzică și societate în seriale documentare audio. Echipa formată din regizorul Mihai Lukács și jurnaliștii Paul Breazu & Ionuț Dulămiță vă invită să ascultați un sezon special, realizat în colaborare cu Scena 9. 


Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK