Știu că deja e toamnă, frunzele sunt arămii, a început școala, toate alea, dar eu am rămas cu gândul la cât de secetoasă și caldă, mult, mult prea caldă, cea mai caldă chiar, a fost vara asta. Am această fixație și pentru că urăsc căldura, dar și pentru că am scris despre agricultură și mediu. Deci cam e în fișa postului să-mi petrec timpul gândindu-mă la valuri de căldură, lipsa ploii și alte fenomene accentuate de schimbări climatice.
Așa că încerc să nu mă concentrez la acea parte din mine care vrea să se bage sub o piatră unde e răcoare, întuneric și liniște, ci la partea care vrea să înțeleagă cum am ajuns aici și ce putem face mai departe. Plus că îmi place să înțeleg în câte feluri diverse ne influențează (și influențăm și noi la rândul nostru) mediul.
Uite o listă de recomandări, nu foarte tehnice, care abordează problemele climatice din unghiuri diverse. Pe mine m-au ajutat să înțeleg un pic mai multe despre natura înconjurătoare și ce putem face ca să avem grijă de ea mai bine.
De citit pe hârtie: A șasea extincție (de Elizabeth Kolbert)
„Fiecare [broască] este la fel de semnificativă ca un elefant” e citatul la care mă tot gândesc de când am citit A șasea extincție (o găsești aici în română și aici în engleză). Scrisă de jurnalista Elizabeth Kolbert, cartea te poartă prin toate cele cinci extincții care au modificat cum arată viața pe planeta și îți explică de ce trăim în a șasea. E cu paleontologi trăsniți, mini lecții de biologie și geologie, meditații despre diferite forme de memorie și întrebări filosofice despre ce e viața.
Ca toată lumea, știam și eu de extincția dinozaurilor, dar Kolbert îți arată cum a existat o mulțime uriașă de alte specii care și-au pierdut urma. Fosilele belemiților (un fel de calamari), amoniților (un fel de moluște), sau ale altor creaturi de care n-am auzit vreodată, spun istoria unui Pământ care a găzduit mult mai multe forme de viață decât ne putem închipui.
Kolbert te face să te gândești câte dintre speciile cu care noi asociem acum viața pe pământ vor mai exista și care este rolul nostru în dispariția lor. Cum va arăta un viitor fără mamifere mari ca elefanții sau rinocerii, fără mare parte din speciile de broaște? Ce alte specii le vor lua locul?
De citit online: Un regat din praf (de Mark Arax, publicat în California Sunday)
Povestea celui mai mare fermier din Statele Unite. Liveziile lui de migdali continuă să dea rod, și să facă profit, în timp ce în jurul lor, natura și oamenii se luptă cu seceta și ardificarea terenurilor. E fix genul ăla de articol care îți arată cât de uriașă este de fapt industria agricolă și cât de puține știm despre ea.
De citit în inbox:
HEATED
Newsletterul ăsta săptămânal nu e cu învinovățiri că nu reciclezi tu suficient de mult, ci cu explicații de ce, sigur, acțiunile tale individuale ajută, dar cei mai mari poluatori sunt marile corporații. Una dintre cele mai noi ediții are în centru industria de cosmetice și produse de îngrijire și este tot ce mi-am dorit să citesc vreodată despre legătura dintre consumerismul de zi cu zi și degradarea naturii.
Gen Dread
Recent am descoperit acest newsletter care explorează eco-anxietatea. Are sfaturi despre cum să-ți domolești friciile că vom ajunge să trăim ca în Mad Max – ceea ce e perfect pentru o persoană anxioasă ca mine –, dar și despre cum putem vorbi despre mediu mai eficient. E ușor să te concentrezi doar pe partea care sperie, și da, anxietatea e o emoție comună când vine vorba de conversația despre mediu, dar nu uita că răspunsurile emoționale sunt foarte variate și uneori, discuțiile despre climă pot naște sentimente de empatie, apropiere sau determinare.
RE:mediu
Pentru vești în română despre mediu, schimbări climatice și orice natură related, jurnalista de mediu Anca Iosif are newsletterul bilunar RE:mediu. Efect secundar al newsletterului: dorința să te apuci de drumeții montane, chiar dacă ești cea mai comodă ființă din lume.
Bonus: Această ediție din Axios AM Deep Dive, care îți explică cum ne afectează poluarea sănătatea. Niște exemple deloc vesele: în unele zone din lume spitalele nu sunt adaptate la noile condiții climatice, bolile infecțioase se pot răspândi mai repede, avem parte de mai multe alergii.
De văzut pe Netflix: Chasing Coral (2017, r. Jeff Orlowski)
Spală-ți ochii cu niște imagini din lumea subacvatică și învață de ce sunt importanți coralii. E un documentar foarte muncit și se vede asta. Echipa a avut 500 de ore de material filmat sub apă în 30 de țări și a vorbit cu scafandri, oameni de știință sau fotografi. Toți au aceeași concluzie: dacă nu limităm încălzirea globală, riscăm să rămânem fără unul din cele mai importante ecosisteme de pe planetă.
De văzut pe YouTube: Crash Course Geography
Nu e chiar despre schimbări climatice per se, dar seria asta te ajută să înțelegi concepte geografice de bază, cum se întâmplă de fapt fenomene de care tot auzi (eroziunea solului de exemplu) și cum influențează ele spațiul în care trăim.
Sunt mare fană Crash Course, pentru că folosesc un limbaj simplu, filmulețele lor nu sunt lungi (puțin peste 10 minute) și au animații drăguțe. Dacă urmărești seria o să vezi că o să navighezi mult mai ușor între subiectele despre schimbări climatice.
Bonus: Why No One Wins the Fast Fashion Debate. Eseul video al creatoarei Broey Deschanel despre nuanțele discursului despre modă și supra consum.
De ascultat în căști:
Drilled
Dacă îți place să te afunzi într-un singur subiect, recomand acest podcast despre influența nefastă a companiilor petroliere în lupta pentru un mediu mai curat. Poate știți povestea: începând din anii ’70, companiile petroliere au făcut un lobby intens pentru a convinge autoritățile, și oamenii obișnuiți, că nu există așa ceva ca schimbări climatice cauzate de om și că totul este ok și poate continua ca până acum.
Primul sezon al podcastului se concentrează pe istoria acestui lobby și a mișcării climate denialism, apoi în sezonul doi despre cum afectează industria petrolieră apele globale. Cel mai nou sezon (numărul șase) este despre industria gazelor naturale. Da, nu e un subiect ușor, dar măcar înscrie multe puncte la capitolul: relevant azi.
Outside
Dacă îți plac poveștile diverse și aventurile în natură, ascultă podcastul revistei cu același nume. Nu ies în natură cât mi-aș dori, dar podcastul ăsta mă păcălește că aș putea s-o fac. Unul dintre episoadele mele preferate este despre cum îți faci nevoile în natură și cum „nevoile” noastre și ale animalelor noastre de companie afectează solul.
De urmărit pe Social Media: Venetia La Manna
Venetia a trecut de la „fast fashion addict” la a vorbi despre sustenabilitate în modă și critică a industriei. ❤️
Imaginea principală a fost generată de Midjourney AI.
