Anul acesta, Street Delivery Brașov a rămas fără strada pe care o pietonaliza de cinci ediții încoace. Într-un oraș în care autoritățile dispun atât tăierea copacilor, cât și pe cea a fondurilor pentru cultura independentă, o comunitate încă încearcă să-și recapete orașul.
La 30 de ani poți suporta o zi toridă: transpiri și mergi mai departe. La 70, însă, dacă ai probleme cardiace, locuiești singur, nu-ți permiți aer condiționat și stai la ultimul etaj, aceeași zi îți poate amenința sănătatea și chiar viața. Pe măsură ce România îmbătrânește, iar verile devin tot mai fierbinți, diferențele dintre cei ce se pot proteja și cei ce nu pot devin tot mai importante. Cum ne pregătim pentru ele?
Am vorbit cu scriitoarea Tara Menon despre dezastre naturale, despre doliu și vinovăție, dar și despre restanțele pe care literatura le are de recuperat când vine vorba despre reprezentarea și înglobarea unor teme neglijate, de-a lungul istoriei, cum sunt doliul, prietenia și dezastrele climatice.
O conversație cu Azadeh Farajpour, fondatoarea unei companii care propune soluții pentru îmbunătățirea sustenabilă a calității solului.
Un interviu cu documentariștii Mihai Dragolea și Radu Mocanu despre „După Cioate”, un documentar despre tăierile ilegale din pădure, un atac violent, pasivitatea statului și ce poți să faci când te lovești de toate astea.
Pe măsură ce oamenii și bunurile migrează dintr-un loc în altul, la fel o fac și plantele, insectele și animalele. Unele dintre aceste specii supraviețuiesc călătoriei, se înmulțesc necontrolat și afectează profund noile ecosisteme, caz în care sunt considerate specii invazive. Am căutat soluții de coabitare în Italia și România.
Electric Castle este printre primele festivaluri de amploare din România care și-a asumat o campanie de sustenabilitate. Am mers anul acesta la Bonțida, lângă Cluj, ca să văd la fața locului ce-mi oferă, de fapt, bannerul verde de pe site-ul festivalului.
Viața la munte este în general mai grea, iar gestionarea deșeurilor nu face excepție. O echipă transfrontalieră de jurnaliști analizează modul în care comunitățile montane tratează gunoiul, impactul acestuia asupra mediului și turismului, precum și soluțiile posibile.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Brânză salvată în ultimul moment, ramen îndoielnic, salate primăveratice și multă banana bread – redacția Scena9 a monitorizat câtă mâncare aruncă și cum încearcă să-și salveze alimentele din frigider.
Cum stăm cu risipa alimentară și ce putem face pentru a nu lăsa mâncarea să se transforme în gunoi?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.
Într-un prezent în care voci sonore din politică și societate pun la îndoială efectele schimbărilor climatice ne întrebăm cum va arăta viitorul. Am întrebat patru experți de mediu cum se uită la declarațiile unor politicieni români despre mediu și ce riscăm dacă dăm înapoi în lupta pentru o economie mai sustenabilă.
În aprilie ne uităm la natura din jurul nostru, care continuă să se degradeze, în timp ce atenția noastră se mută la înarmare, războaie, fascism și AI. Încercăm să definim mai bine probleme precum seceta sau risipa alimentară, dar și să vedem ce soluții există și cum putem merge înainte.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După haosul alegerilor, mai avem loc de discuții pentru mediu în Parlament?
Am întrebat patru experți într-ale hranei și apei cum se uită la modul în care candidatul ultranaționalist Călin Georgescu vorbește public despre aceste teme importante, indiferent de care parte a ideologiei te-ai afla. Răspunsul lor, pe scurt: probleme reale, manipulate pentru câștig politic și presărate cu pseudoștiință.
Ce promit partidele care participă la alegerile parlamentare din weekend pentru combaterea crizei acute de mediu care ne afectează?
Iată ce au făcut parlamentarii din mandatul 2020-2024 pentru a rezolva unele dintre cele mai mari probleme de mediu cu care se confruntă România.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
Se vorbește adesea despre deșertificarea din sudul Olteniei, însă o incursiune la Dăbuleni îți arată că zona se luptă să facă terenurile nisipoase să rodească.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Al treilea episod al seriei despre schimbările de climă explorează viața în București, o aglomerare urbană în care vara face ravagii printre suferinzii de alergii sau boli cardio-respiratorii.
Seria despre schimbările climei poposește la Vatra Dornei, un oraș al cărui turism de iarnă depinde de cât ninge și când
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
