Exploratori / LGBT
„Good News” - imagini din intimitatea unui cuplu queer
Oana Filip
Un interviu cu artistele Daniela Groza Pop și Ioana Groza Pop despre o serie fotografică autobiografică despre cum arată dragostea.
Reporteră la Scena9. Pasionată de mediu, lumea satului, pisici și întrebări existențiale. Îi poți scrie oricând la oana@scena9.ro.
Mai multe despre Oana, aici.
Un interviu cu artistele Daniela Groza Pop și Ioana Groza Pop despre o serie fotografică autobiografică despre cum arată dragostea.
Ce rol au jucat copiii în formarea României de azi? Oare turcii chiar au furat copii de pe meleagurile noastre? Și când am început să ne uităm la copii ca la ființe inocente? Găsești răspunsuri la aceste întrebări – și multe altele – într-un interviu cu Marina Îngustu, autoarea unei cărți despre istoria copilăriei în România modernă.
Schimbă directorii, taie finanțările, rescrie narațiunea. De la Washington la Varșovia, politicienii folosesc aceleași tehnici de remodelare a istoriei. Care-s riscurile pentru societate?
Artiști și artiste interdisciplinari din România pot aplica la una dintre cele 6 rezidențe din cadrul programului de rezidențe Sleeping Beauties, dezvoltat de rețeaua EUNIC (prin șase institute culturale locale) și Fundația9. Programul trimite artiști din 6 țări în stațiuni balneare din România.
„Românii nu citesc”, știți refrenul. Și totuși, în București și-n țară, grupuri de necunoscuți se adună lună de lună ca să vorbească despre ultima carte citită. Cum se manifestă fenomenul cluburilor de carte (book clubs) la noi și ce ne poate învăța despre imaginație, empatie și comuniune? Am fost la patru astfel de întâlniri ca să aflăm.
O conversație cu o eseistă, medievistă și autoare originară din România, despre scris, moarte și perfecțiune.
Istoria unui cuplu ieșit din tipare ne poate ajuta să înțelegem ce a însemnat să iubești și să trăiești altfel în România secolului trecut. Află povestea Olgăi Caba, o scriitoare română uitată, care ne-a dat poate singurul roman din perioada comunistă ce explorează ideea de genuri și sexe multiple, și a partenerului ei de viață, Eric(a) Tecău, care a trecut prin prima operație de afirmare de gen documentată în România.
Care au fost cele mai importante momente legate de industria AI-ul (în lume sau la noi) în anul trecut și de ce.
O conversație cu Azadeh Farajpour, fondatoarea unei companii care propune soluții pentru îmbunătățirea sustenabilă a calității solului.
Un interviu cu documentariștii Mihai Dragolea și Radu Mocanu despre „După Cioate”, un documentar despre tăierile ilegale din pădure, un atac violent, pasivitatea statului și ce poți să faci când te lovești de toate astea.
Pe măsură ce oamenii și bunurile migrează dintr-un loc în altul, la fel o fac și plantele, insectele și animalele. Unele dintre aceste specii supraviețuiesc călătoriei, se înmulțesc necontrolat și afectează profund noile ecosisteme, caz în care sunt considerate specii invazive. Am căutat soluții de coabitare în Italia și România.
Cum se uită trei jurnaliști, un critic de film, un ONG feminist și o psihoterapeută la Insula iubirii.
Am vorbit cu mai multe calfe din Sibiu și i-am observat la muncă. Așa am pătruns într-o lume a meșteșugurilor vechi de sute de ani și a aventurilor moderne.
Am vrut să înțeleg ce am pierde dacă nu am mai avea Muzeul Geologic Național și ce putem învăța dacă-i trecem pragul. Așa am ajuns să descopăr „geologia ca un ou Kinder” și o echipă care face mari sacrificii pentru ca bucuria surprizei să poată exista în continuare.
Am stat de vorbă cu o femeie reverend despre primul Pride în România, dragostea creștină și homofobie.
După doi ani de conflict care scindează Filarmonica de Stat din Sibiu, conducerea instituției a decis să desființeze posturile mai multor muzicieni care au criticat-o și au protestat la adresa ei. Scriitorul Radu Vancu și dirijorul Gabriel Bebeșelea arată de ce o astfel de decizie creează un precedent periculos pentru instituții, artiști și public.
După un ciclu electoral care ne-a arătat cât de dezbinați suntem, am întrebat mai mulți experți cum putem începe reconstrucția.
Viața la munte este în general mai grea, iar gestionarea deșeurilor nu face excepție. O echipă transfrontalieră de jurnaliști analizează modul în care comunitățile montane tratează gunoiul, impactul acestuia asupra mediului și turismului, precum și soluțiile posibile.
Brânză salvată în ultimul moment, ramen îndoielnic, salate primăveratice și multă banana bread – redacția Scena9 a monitorizat câtă mâncare aruncă și cum încearcă să-și salveze alimentele din frigider.
Cum stăm cu risipa alimentară și ce putem face pentru a nu lăsa mâncarea să se transforme în gunoi?
Într-un prezent în care voci sonore din politică și societate pun la îndoială efectele schimbărilor climatice ne întrebăm cum va arăta viitorul. Am întrebat patru experți de mediu cum se uită la declarațiile unor politicieni români despre mediu și ce riscăm dacă dăm înapoi în lupta pentru o economie mai sustenabilă.
În aprilie ne uităm la natura din jurul nostru, care continuă să se degradeze, în timp ce atenția noastră se mută la înarmare, războaie, fascism și AI. Încercăm să definim mai bine probleme precum seceta sau risipa alimentară, dar și să vedem ce soluții există și cum putem merge înainte.
Elena are 21 de ani și până la vârsta de 15, mergea cu părinții ei la marșurile anti-avort, era homofobă și credea în tot ce-i spunea Biserica să creadă. Pandemia, prietenii făcuți la liceu și o călătorie personală au făcut-o să-și schimbe părerea. Aceasta este povestea ei.
O călătorie nebună prin lumea plină de sex, umor, violență, haos și cinism a uneia dintre cele mai cunoscute reviste de scandal ale anilor ’90. Moștenirea complicată a „Infractoarei” ne învață atât despre libertatea presei, cât și despre misoginism.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.