O conversație cu Azadeh Farajpour, fondatoarea unei companii care propune soluții pentru îmbunătățirea sustenabilă a calității solului, despre de ce ar trebui să ne pese mai mult de pământul de sub picioarele noastre.
Dust Bowl este un dezastru ecologic la care poate nu te gândești. Fenomenul, care a constat în furtuni masive de praf, a avut loc în Statele Unite în anii ’30. A lăsat în urmă peste 7.000 de morți și mai mult de două milioane de persoane și-au pierdut casa din cauza sa. Furtunile de praf au distrus terenuri agricole, livezi, întregi comunități și au rămas în istorie ca un avertisment asupra a ceea ce se poate întâmpla când oamenii nu iau în seamă sănătatea solului. Pământul american fusese transformat în praf prin practici agricole neconforme.
Dust Bowl e doar un exemplu de calamitate ecologică în care solul joacă rolul central. Azi suntem tot mai vulnerabili în fața unor astfel de dezastre. La nivel global, 100 de milioane de hectare de sol (practic suprafața a două Groenlande) sunt distruse în fiecare an.
Între 60 și 70% din solul Uniunii Europene este degradat sau în proces de degradare. În luna septembrie a acestui an, Consiliul European a emis pentru prima dată o directivă pentru reziliența solului, conform căreia statele membre trebuie să creeze sisteme de monitorizare și să raporteze către Bruxelles starea solului.
În România, 100.000 de hectare din sudul țării s-au transformat în deșert, iar o treime din teritoriu și 40% din suprafața agricolă se află în zone care prezintă risc de deșertificare. Din nou, de vină este o serie de factori — de la secete la practici agricole nesustenabile, folosirea pesticidelor și poluarea. Pământul este baza de la care pornesc toate, locul de unde toate plantele își iau nutrienții — atât florile din vazele noastre, cât și legumele din farfurie sau cerealele cu care ne hrănim animalele. Dacă solul nu este sănătos, nici plantele nu au cum s-o ducă bine, deci nici noi.
Dincolo de răspunsul instituțional există și o mulțime de oameni din ONG-uri sau companii private care încearcă să găsească soluții pentru un pământ mai sănătos. Printre ei se numără și Azadeh Farajpour, CEO și fondatore a Better Soil, o companie care studiază solul și propune soluții pentru îmbunătățirea sustenabilă a calității sale.
Azadeh a vorbit în octombrie pe scena Climate Change Summit despre importanța solului. Prezentarea ei a fost un apel la conștientizarea unei probleme de mediu de care vorbim mai puțin, dar care este extrem de importantă. A vorbit despre cum solurile sănătoase previn inundațiile și fac irigarea masivă mai puțin necesară, pentru că stochează apa mai bine — de exemplu, un metru cub de pământ sănătos poate stoca 250 de litri de apă. Despre cum solurile sunt absolut indispensabile unei agriculturi care să ne susțină.
Am discutat puțin ca Azadeh despre munca ei de popularizare, dar și despre ce soluții există pentru un sol mai sănătos.
De ce ai venit la Climate Change Summit?
Azadeh Farajpour: Schimbările climatice reprezintă o problemă globală. Nu contează dacă trăiești în Germania sau la București, ele ne vor afecta pe toți. De aceea apreciez foarte mult toate țările care contribuie la creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește clima și schimbările climatice, dar și care încurajează și motivează politicienii, liderii și companiile să acționeze concret. De asta sunt și eu aici, pentru că aici se află mulți lideri, mulți politicieni care trag în aceeași direcție. Și sper să fie din ce în ce mai mulți.
Povestește-ne despre proiectul tău, Better Soil și motivul pentru care ți-ai dedicat cercetarea și activitatea solului.
Eu am crescut la o fermă în Iran. Bunicii mei erau fermieri. Mama mea nu a vrut să devină fermieră, așa că a părăsit satul, s-a mutat la oraș, a devenit asistentă medicală, l-a cunoscut pe tatăl meu și așa am venit eu pe lume. Când i-am spus: „Mama, eu vreau să studiez agricultura”, cred că a fost prima criză din viața ei. Am crescut în acel mediu și am avut o legătură foarte puternică cu pământul, cu cei doi unchi și cu bunicii mei. Este ceva ce port în suflet și de aceea am decis să studiez agricultura, pentru a o aborda mai științific.
Mai târziu m-am mutat în Germania pentru că voiam să înțeleg problema la nivel global și să văd cât de mare este amploarea pierderii solului. Am fondat compania Better Soil pentru că am vrut să trec de la știință la practică și să construiesc o punte între aceste două lumi. Cred că asta lipsește — Better Soil lucrează la îmbunătățirea sănătății solului împreună cu companii și afaceri din sectorul agricol — producători și procesatori de alimente.
Avem două entități: una înființată cu scopul de a face profit și una non-profit. Cea non-profit se ocupă mai ales de creșterea gradului de conștientizare: de ce solul, acest subiect „neatractiv”, este de fapt esențial. Cea pentru profit implementează soluții concrete prin parteneriate cu diverse companii.
Și de ce solul? Ce nu știu oamenii despre sol și ar trebui să știe?
Foarte multe. Ne-am pierdut legătura cu solul. Credem că mâncarea provine din supermarket, dar în realitate ea vine din sol. Solul este responsabil pentru 95% din hrana noastră. Și este bolnav. În prezent nu vedem asta clar, dar este o boală care ne înconjoară. Când vezi un pământ complet gol, uscat, cu multe crăpături, înseamnă că solul este bolnav. De ce este bolnav? Pentru că avem multe practici nesustenabile: folosim prea mult îngrășământ, prea multe substanțe chimice, prea multe pesticide. Trebuie să conștientizăm aceste lucruri și să devenim mai sustenabili.
Există o legătură puternică între sol și climă. Solul este cel mai mare rezervor de carbon de pe Pământ, după ocean. Și, în același timp, este cel mai divers habitat pentru biodiversitate de pe planetă, 56% din biodiversitate trăiește sub picioarele noastre, dar nu știm asta. Credem că biodiversitatea înseamnă elefanți sau girafe, dar, de fapt, înseamnă și aceste creaturi mici care fac posibilă viața de la suprafață.
Mi-am dedicat viața creșterii gradului de conștientizare și aplicării de soluții concrete în practică datorită acestor conexiuni: sol-climă, sol-biodiversitate și, mai ales, sol-sănătate umană.
De ce nu ne vine ușor să ne gândim la sănătatea solului?
Majoritatea oamenilor nu se gândesc la sol, pentru că este literalmente sub noi — invizibil, ignorat. Solul lucrează în tăcere. Nu cere atenție așa cum o fac furtunile, inundațiile sau ghețarii care se topesc. Criza lui este lentă și silențioasă.
Emoțional, noi, oamenii, ne conectăm mai ușor cu ceea ce este vizibil: păduri, oceane, animale. Solul, în schimb, este modest și discret. Nu îi poți vedea viața cu ochiul liber, deși o linguriță de sol conține mai mulți organisme decât numărul total al oamenilor de pe Pământ. Este un univers ascuns în maro.
Științific, degradarea solului este complexă și se întâmplă pe perioade lungi. Nu există un singur eveniment dramatic care să facă titluri. Solul se erodează milimetru cu milimetru, materia organică dispare an după an — mult prea lent pentru ritmul nostru de atenție modern. Iar faptul că 95% din hrana noastră depinde de soluri sănătoase face această invizibilitate periculoasă.
Solul nu este „nesexy”. Pur și simplu nu am învățat niciodată să îl privim. Odată ce oamenii înțeleg că solul este un sistem viu — adevăratul nostru strat de susținere a vieții — se întâmplă ceva. Se reconectează emoțional cu el și își dau seama brusc: Stai, nu e țărână. Este fundamentul vieții.
Care crezi că sunt principalii factori ai degradării solului astăzi?
Degradarea solului este astăzi determinată de o combinație de presiuni umane care s-au intensificat în ultimele 70 de ani.După cel de-Al Doilea Război Mondial, agricultura globală s-a orientat către producție industrială, de mare intensitate. Scopul era să hrănească o populație în creștere — o intenție nobilă — dar metodele au fost dure cu solul.
Principalii factori sunt ai degradării solului sunt:
Aratul și lucrările intensive ale solului: Afânarea și perturbarea solului îi distrug structura și expun materia organică la oxigen, accelerând descompunerea. De-a lungul deceniilor, solurile își pierd stabilitatea și fertilitatea naturală.
Monoculturile: Cultivarea aceleiași plante pe același teren elimină aceeași nutrienți an după an. Fără diversitate, biologia solului se prăbușește — e ca și cum ai hrăni un ecosistem complex cu aceeași masă în fiecare zi.
Utilizarea excesivă a îngrășămintelor și pesticidelor: Inputurile chimice au crescut producțiile, dar au perturbat organismele din sol și-au redus diversitatea microbiană.Controlul dăunătorilor omoară adesea și insectele sau microorganismele benefice, slăbind reziliența naturală a solului.
Eroziunea provocată de vânt și apă: Fără acoperire vegetală, solul este expus. Ploaia îl spală, vântul îl suflă. La nivel global, pierdem anual 100 de milioane de hectare de sol fertil — o resursă naturală care are nevoie de secole pentru a se regenera.
Schimbările climatice: Temperaturile în creștere accelerează descompunerea materiei organice. Fenomenele extreme — secete, inundații — stresează solul și mai mult.
Schimbarea utilizării terenurilor: Urbanizarea, defrișările și acoperirea solurilor cu beton reduc capacitatea planetei de a stoca carbon, apă și viață.
Am ajuns aici pentru că am moștenit un sistem alimentar proiectat pentru eficiență, nu pentru regenerare. Timp de decenii, solul a fost tratat ca un simplu suport — ceva pe care adaugi îngrășământ — nu ca un ecosistem viu. Rezultatul este un declin global al fertilității solului, biodiversității și capacității de stocare a carbonului.
Vestea bună e că solurile sunt incredibil de reziliente atunci când sunt tratate ca sisteme vii. Cu practici regenerative, rotația culturilor, amendamente organice și soluții bazate pe peisaj, solurile se pot reface și pot deveni elemente centrale în atenuarea schimbărilor climatice, biodiversitate și securitate alimentară.
Ce soluție concretă te entuziasmează atunci când vine vorba despre îmbunătățirea stării solului?
Rotația culturilor este una dintre cele mai comune și eficiente metode care pot fi implementate. Mulți fermieri sunt, în general, de acord cu rotația culturilor. Dacă vorbim despre agro-silvicultură, unii fermieri o acceptă, alții nu. Dacă vorbim despre compost, la fel, părerile sunt împărțite. Dar există câteva practici asupra cărora majoritatea fermierilor pot cădea de acord, iar rotația culturilor este una dintre ele. De aceea, de multe ori, prin acest tip de soluție concretă, un plan personalizat de rotație a culturilor, reușim să deschidem drumul către aplicarea practică.
Și care sunt unele limitări ale rotației culturilor? Pentru că, dacă fermierii sunt de acord că este o practică bună, de ce nu o aplică sau nu o aplică corect?
Întrebarea este: Atunci când un fermier plantează ceva, poate el să și vândă acel produs pe piață? Dacă nu există cumpărători pentru anumite culturi, fermierul nu le va planta, pentru că nu are cui să le vândă. De exemplu, dacă noi, ca și consumatori, vrem să mâncăm doar orez, porumb sau grâu, dar nu și sorg, fermierul nu va planta sorg. În rotația culturilor, acest aspect este foarte important, fermierul trebuie să poată beneficia și economic, adică să aibă o piață de desfacere.
Când noi, consumatorii, începem să ne dăm seama că, dacă mâncăm mai multe linte sau năut, fermierii pot include aceste culturi în rotația lor alături de altele, atunci îi ajutăm direct. Este o motivație pentru ei să cultive divers și, implicit, să îmbunătățească starea solului.
Ne poți spune un lucru care îți dă speranță în lupta împotriva schimbărilor climatice?
Oamenii. Pentru că, atunci când vorbesc cu oameni care încep să afle câte ceva despre sol, ca tine acum, și care se implică în a face cunoscut acest subiect, simt că există speranță. Faptul că tu întrebi, că vorbești despre asta și că aduci în atenție tema solului — asta este partea cea mai importantă din viața mea: să colaborez cu alții pentru a crește gradul de conștientizare și, în același timp, impactul practic.
Ce poate face o persoană obișnuită, care doar citește acest material, pentru a îmbunătăți calitatea solului acolo unde locuiește?
Poate îmbunătăți calitatea solului în propria grădină, dacă are una, aplicând compost, folosind biocărbune (biochar) sau plantând copaci. Dacă are o fermă, poate face același lucru: rotația culturilor, plantarea de copaci, compost sau biocărbune.
Dacă nu are grădină și locuiește la apartament, poate totuși folosi un sistem mic de compostare, cum ar fi un recipient pentru compostare de tip bokashi, sau alte variante similare. Acestea sunt practici simple.
Există o experiență care ți-a schimbat perspectiva asupra schimbărilor climatice sau asupra mediului în general?
Acum 5-6 ani, eram puțin pesimistă în privința schimbărilor climatice. Dar, pe măsură ce am călătorit și am întâlnit tot mai mulți oameni interesați, care, chiar dacă nu știau nimic despre sol, odată ce aflau, deveneau implicați, vorbeau despre el și îl promovau, am început să fiu mai optimistă. Cu cât vorbim mai mult despre sol, cu atât crește gradul de conștientizare, iar odată cu aceasta vine și mai multă atenție, mai multe investiții financiare, mai mult interes din partea politicienilor.
Acesta este beneficiul real. În momentul de față există mulți oameni minunați, peste tot în lume, interesați de acest subiect, care îl promovează. Iar acest lucru m-a transformat dintr-o persoană pesimistă într-una optimistă.
Cred că tot ceea ce plantăm în mintea noastră crește. Dacă plantăm o sămânță negativă, va crește o pădure negativă. Dacă plantăm o sămânță pozitivă, va crește o pădure pozitivă. Așa că, în mintea mea, am decis să plantez semințe pozitive, pentru a avea o pădure interioară plină de speranță, care să-i inspire și să-i motiveze și pe alții să facă același lucru.