La 23 de ani, Oana își împarte zilele între studiile în zootehnie la oraș și munca de păstorit turma familiei ei, în satul natal. De ce ar alege o tânără din zilele noastre să muncească din greu la păstrarea unei tradiții care pare pe cale de a se stinge?
Un interviu cu Tomáš Šenkyřík, muzicolog și ecolog acustic despre sunet ca formă de grijă, despre cum poate fi salvată natura pas cu pas, cu multă răbdare și atenție și despre cum putem învăța să ascultăm lumea din jurul nostru — dacă ne trezim devreme și ne ținem gura.
În ultimul episod, trag linie după călătoria în Zona de Excluziune: cum rămâi cu ceva care nu poate fi cuprins în imagini sau în cuvinte? O încheiere despre memorie, absență și responsabilitate, dar mai ales despre cum a continuat timpul, atât după aprilie 1986, cât și după martie 2022.
În acest episod, ascultăm mărturiile celor care au fost reținuți și amenințați sau care au pierdut sub ocupația rusă a centralei nucleare de la Cernobîl oameni dragi.
Ocupația rusă a centralei de la Cernobîl, în primăvara lui 2022, a lăsat urme invizibile, dar apăsătoare. În acest episod, vorbim despre soldați iradiați, echipamente distruse, urină pe pereți, camere devastate și arme automate care încă mai păzesc ruina. Ce înseamnă securitatea nucleară într-un război în care nimic nu mai e sigur?
Ajungem la centrala de la Cernobîl, unde mii de oameni încă lucrează. Ce înseamnă să intri într-o centrală nucleară scoasă din uz, dar nu și din pericol? În acest episod, vorbim cu angajații care păzesc zi de zi ruina activă a reactorului 4 și cu cei care trăiesc cu urmele adânci ale ocupației ruse din 2022.
În satele din Zona de Excluziune Nucleară din jurul Cernobîlului mai trăiesc câțiva oameni care nu au vrut să plece. Sunt samoselî, locuitorii reîntorși mai mult sau mai puțin legal pe pământurile lor contaminate. Le ascult poveștile din timpul invaziei Rusiei în Ucraina, în 2022.
Zona de Excluziune începe discret, cu păduri tăcute, puncte de control și rămășițele unor sate pustii. În acest episod, intrăm oficial în spațiul contaminat, acolo unde fiecare copac, clădire sau obiect e un potențial purtător de radiație – și de memorie. Cernobîlul de azi nu e turistic, ci suspendat între interdicție, rușine și uitare.
În primul episod al acestui podcast, explorăm fantoma unui oraș. Prîpeat, construit special pentru centrala nucleară de la Cernobîl, seamănă cu orice cartier-dormitor construit sub URSS. Doar că acolo viața umană a dispărut cu desăvârșire, iar cea a naturii a luat locul în stăpânire. Totul, însă, s-a schimbat, odată cu invazia totală a Rusiei în Ucraina.
În aprilie ne uităm la natura din jurul nostru, care continuă să se degradeze, în timp ce atenția noastră se mută la înarmare, războaie, fascism și AI. Încercăm să definim mai bine probleme precum seceta sau risipa alimentară, dar și să vedem ce soluții există și cum putem merge înainte.
O expoziție dintr-un sat de lângă Sibiu celebrează ecosistemul local și, în egală măsură, acuză marea problemă din regiune: land grabbing-ul.
George Vlad povestește despre expedițiile sale prin lume și despre filmele la care a lucrat ca inginer de sunet. Printre ele, Mufasa: The Lion King și Dune 2, pentru care a înregistrat sunetele deșertului.
Am petrecut o săptămână în satul Bistrița din județul Vâlcea, unde zgomotul industrial al ultimilor 60 de ani, din inima munților, a amuțit brusc. Ce cred localnicii despre potențiala transformare a zonei miniere în geoparc protejat de UNESCO?
În multe țări din Europa, relația dintre oameni și urși a devenit haotică și face loc multor ilegalități. În documentarul „Bears Uncovered”, o echipă internațională de jurnaliști a călătorit în România, Italia, Slovenia, Albania și Kosovo, pentru a afla cum s-a ajuns aici și ce putem face. Cum trăiesc urșii sălbatici și cei aflați în captivitate? Cum arată relațiile dintre comunitățile umane și aceste animale sălbatice? Care sunt soluțiile și scenariile posibile pentru ca cele două tabere să trăiască în echilibru?
Cel de-al doilea episod mapează pe larg posibile soluții prin care oamenii și urșii și-ar putea împărți teritoriul cu mai mult echilibru. O vânătoare mai permisivă? Protejarea zonelor rurale de urși? Împărțirea timpului cu urșii?
Ne aflăm într-un moment de cumpănă: fie oamenii extermină întreaga populație de urși de pe continent, fie urșii și oamenii reușesc să-și împartă de bună voie teritoriul.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
O conversație cu Antoinette Vermilye, co-fondatoarea unei fundații pentru protecția oceanelor, despre de ce bioplasticul nu ne va salva, cât de mult chiar ajută mașinile electrice și de ce peștele din oceanu nu mai e ce era.
O conversație cu Rebecca Burgess, fosta directoarea a unei organizații pentru eradicarea foametei și una dintre vorbitorii invitați la Climate Change Summit, despre cum se îmbină criza climatică cu nevoia globală de hrană.
Simplitatea, de la o poziție filozofică împotriva bogăției, la asocierea cu estetica produselor high-end. O cronică a cărții „Filozofia unei vieți simple”.
Am stat de vorbă cu artista Nona Inescu pe o bancă în Grădina Botanică din București despre punțile dintre noi și natură, despre vulcani și trovanți, despre flori, apocalipsa climatică și focul care ne așteaptă după colț.
Un video-reportaj la Arboretumul Simeria, cea mai veche și valoroasă colecție de plante exotice și autohtone din România și printre cele mai bogate zece locuri din Europa în ceea ce privește biodiversitatea.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
