Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Ce ne mai spune azi cartea-cult „Walden sau Viața în pădure” de Henry David Thoreau.
Citește un fragment din volumul „Munții din viața mea”, cartea de memorii a lui Walter Bonatti, unul dintre cei mai mari alipiniști din istorie.
În timpul comunismului, un spital de psihiatrie încerca un model de tratament ce punea în centru relația cu pacientul. Astăzi, într-un spital din apropiere, câțiva angajați se străduiesc să-i facă pe cei internați să se simtă ca acasă.
Poate foragingul — căutarea și colectarea hranei în natură — să crească interesul oamenilor pentru protejarea habitatelor unor plante?
Ce păstrăm din înțelepciunea tradițională pentru a inova spre un viitor mai bun.
Cum se împacă lumea super-bogaților cu angajamentele pentru mediu, la doi ani de la lansarea campaniei de sustenabilitate a festivalului.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Le otto montagne”, paradoxul unui film complet lipsit de relief.
Un interviu despre cum poate natura să devină parte din munca artistică.
Citește un fragment din romanul lui Paolo Cognetti, o poveste care se întâmplă la peste trei mii de metri altitudine, într-un peisaj pe cât de liniștitor, pe atât de periculos.
În București se taie ilegal copaci după niște tipare deja încetățenite. Care e miza tăierilor și cine sunt cei care încearcă să le oprească?
La 66 de ani, o femeie din Bistrița urcă pe muntele Aconcagua, la 6.961 m altitudine.
Pentru proiectul „The Bear Necessities”, Ioana Moldovan a vorbit cu biologi, ONG-iști și vânători, care nu se pot pune de acord a cui responsabilitate sunt urșii din România.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
Un activist de mediu se luptă să înființeze un geoparc UNESCO în județul Vâlcea. Din teama de eventuale restricții pe care le-ar aduce forma asta de organizare, unii localnici i se opun vehement.
La o săptămână după ce inundații grave au lovit județul Alba, fotografii Andrei Becheru și Gheorghe Popa au mers la Roșia Montană, Ocoliș și Sohodol, trei dintre localitățile afectate, ca să documenteze ce a rămas în urma apelor.
O fotografă a călătorit prin munți, mlaștini și păduri, în căutarea celor mai mici plante amenințate cu dispariția și a răspunsului la o întrebare aparent simplă: de ce ar trebui să ne pese că dispar specii sub ochii noștri?
Am stat câteva zile la stația meteo de pe Vârful Omu, ca să înțeleg cum se măsoară vremea mereu schimbătoare și ce înseamnă să trăiești permanent în izolare.
Artista transnistreană Carolina Dutca și Valentin Sidorenko, artist originar din vestul Siberiei, se uită la râul Nistru din perspectiva nufărului alb, specie pe care încă o adăpostește, în ciuda poluării.
Am străbătut țara pentru a fotografia din dronă „tăieri la ras” - defrișări brutale, care arată dimensiunile dezastrului petrecut în ultimii 30 de ani în pădurile României.
Un fotograf a documentat ani la rând grădinile urbane dintre blocuri, în Brașov și București, oraș din ce în ce mai sărac în spațiu verde.
În ultimii 10 ani, aproape o mie de delfini au fost găsiți eșuați pe plajele românești. Ca să înțelegem de ce, am vorbit cu activiști, cercetători și pescari. + O vizită la Delfinariul din Constanța, unde lucrează doi delfini imigranți.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
