Media&digital / dezinfo

Minciunile unei veri fierbinți. Harta viralelor care au promovat negaționismul climatic în România (II)

de Ciprian Cucu, ilustrații de Alin Tămășan

Publicat pe 3 octombrie 2022

A fost o vară teribil de caldă și, în același timp, una în care s-au întețit glasurile care neagă realitatea evidentă și confirmată de biblioteci întregi de studii, a schimbărilor climatice. În al doilea episod al analizei realizate de cercetătorul Ciprian Cucu, vedem cine sunt influencerii care răspândesc aceste minciuni și care este miza lor.

Puteți citi aici primul episod al analizei.


Pentru o parte dintre influencerii români, dar și pentru câteva platforme media online, toate subiectele ― COVID, recensământ, război sau schimbările climatice ― sunt interpretate într-o cheie conspiraționistă: totul e manipulare a elitelor, care nu vor decât să ne oprime mai tare. Pentru a susține astfel de concluzii, încălzirea globală nu poate fi o problemă reală.

De pildă, seceta, care este o problemă reală pentru agricultură și transport, pur și simplu nu există pentru influencerița Dana Budeanu. Într-un clip preluat de site-ul stiripesurse în 25 iulie, apreciat de peste 27 de mii de persoane, Budeanu, care are 466 de mii de followeri pe Instagram, susține că nu există secetă deloc. 

De unde știe? A vorbit ea cu „țăranii”. Poziția ei este contrazisă nu doar de știri, ci și de ministrul agriculturii, Petre Daea, care afirmă într-o emisiune Subiectiv de la Antena 3, difuzată la final de iulie și realizată de Răzvan Dumitrescu, că nu este cazul să intrăm în panică. Cu toate acestea, afirmă Daea, el nu poate să spună că fenomenul  nu există în România și că totuși există „zone care sunt afectate de secetă”.

Gheorghe Piperea, avocat priceput la virologie, geopolitică și economie, ironizează „experții pă climă” în mai multe postări din iulie și august, observând că acolo unde este el nu e chiar așa cald. Conceptul de medie globală îi scapă omnispecialistului Piperea, dar și unora dintre cei peste 155 de mii de fani — peste 10.000 apreciază prima postare, din 14 iulie, iar postările din august mai strâng între 1.000 și 6.000 de aprecieri. 

Căldura de afară nu e singurul „argument” al lui Piperea, preocupat și de mâncatul de insecte (văzut ca o consecință inevitabilă a politicilor de mediu), dar și de o altă marotă a negaționiștilor ― „vânturile vacilor”. 

Marota asta creează un motiv bun de înfricoșat masele: unii negaționiști spun că ne va fi interzisă carnea de vită și vom ajunge să închidem fermele pentru un moft. 

La ce ne referim mai exact, când spunem „vânturile vacilor”? La metanul emis de rumegătoare - în special văcuțe. Creșterea lor extensivă presupune două tipuri de poluare: cea cauzată de metanul din eructații (râgâit), și cea produsă de amoniacul din excremente și urină. Negaționiștii adoră să amintească de „vânturile vacilor” din două motive. Unul e că sună ridicol :) Al doilea se leagă de faptul că, multă vreme, oamenii de știință nu au putut preciza cu exactitate care din cele două cauze de poluare deteriorează mai mult mediul. 

În realitate, problema impactului sistemului industrial de creșterea a animalelor este mult mai complexă și ține cont inclusiv de impactul fertilizatorilor asupra aerului și solului, poluarea surselor de apă și erodarea biodiversității. În plus, metanul emis de animalele rumegătoare prin eructație are un impact mai redus decât dioxidul de carbon emis prin arderi, pentru că se descompune mai repede.

***

Oana Lovin, o prezență activă pe rețelele de socializare, s-a remarcat în urmă cu câțiva ani prin participarea la protestele „anti-anti corupție”. După începerea pandemiei, Lovin s-a implicat și în manifestațiile împotriva măsurilor de protecție și a devenit influencer (astăzi are aproape 76 de mii de followers pe Facebook), apoi jurnalistă la Metropola TV, postul înființat de Florin Pandele - primarul din Voluntari. Este printre influencerii cei mai atenți la evenimentele zilei, preluând rapid știri și reinterpretându-le în cheie propagandistică. 

De exemplu, certificatele de carbon, menite să sprijine plantarea de copaci (care stochează dioxidul de carbon) și să faciliteze trecerea treptată la o industrie mai puțin poluantă sunt prezentate ca o măsură gândită să ne țină în sărăcie. Mașinile electrice sunt prezentate a fi poluante și periculoase, printr-un clip preluat de la Răzvan Dumitrescu. 

Organizația Mondială a Meteorologiei, înființată în 1950, este prezentată ca o mare descoperire, o nouă organizație „teroristă”, pe lângă Organizația Mondială a Sănătății. Un clip din 2018 în care Nicole Kidman mănâncă insecte și viermi pentru o emisiune TV de divertisment, în care diverși actori își arată „talente ascunse”, devine dovadă că Hollywood-ul vrea să ne manipuleze. Seceta e normală, a mai fost, nu e cauzată de încălzirea globală, care încălzire ar fi provocată de soare, pentru că… noi, oamenii, suntem prea mici (sic!). Ideea că activitatea solară ar fi de vină pentru încălzirea globală nu este deloc recentă, fiind demontată de repetate ori, de exemplu de NASA.

Pe lângă toate astea, Lovin promovează două dintre dezinformările punctuale care au făcut înconjurul rețelelor în ultima vreme. În prima, este vorba despre un colaj cu capturi video, care pretinde că în ultimul an temperaturile sunt colorate în roșu mai intens pentru a speria publicul. Imaginea a fost intens promovată, deși e înșelătoare, după cum arată o verificare AFP.

A doua narațiune este că (toate) incendiile de vegetație ar fi provocate intenționat de oameni. Lovin susține ideea extrapolând un număr redus de cazuri de incendiere dovedite și preluând un clip care arată un elicopter care are conectat un sistem care aruncă flăcări, deși astfel de sisteme sunt folosite de ceva timp pentru oprirea sau prevenirea incendiilor de vegetație prin arderi controlate.

Celor trei influenceri li se alătură și Luis Lazarus sau Adriana Bahmuțeanu — influenceri autointitulați jurnaliști, care se declară și ei preocupați că vom ajunge să mâncăm gândaci, dar și Aurelian Popa — fost activist naționalist, cofondator al noii formațiuni politice Coaliția pentru Națiune, care concluzionează: „vor control și opresiune a maselor, mai abuzivă decât cu karkalaku’”. (N.red.: virusul SARS-CoV-2.) 

Dan Negru și banalitatea falsului

Producător de emisiuni mondene activ în mass-media încă din anii 1990, Dan Negru are un public decent pe paginile sale de social media: aproape 450 de mii de followers pe Facebook și 145 de mii pe Instagram. Ca orice mondenist, Negru amestecă postările moralizatoare cu poze din vacanță și opinii pe diverse subiecte, de la istorie la politică.

În perioada iunie-iulie, când știrile prezentau tot mai mult temperaturi ridicate și secetă în Europa, Negru a făcut o serie de postări care sugerau că preocuparea pentru schimbările climatice este exagerată, că „mereu a fost cald vara”. În una dintre postări, argumentul este că temperatura maximă din iunie a fost atinsă în 1938. Dar știința nu vorbește despre maxime ce pot fi situații excepționale, ci despre creșterea temperaturii medii globale pe intervale de 10 ani. Postarea este apreciată de peste 18.000 de persoane pe Facebook și încă 4.600 de persoane pe Instagram. 

O altă postare susține aceeași narațiune, ironizând „panica” actuală și arătând că 33 de grade erau frecvente și pe vremea lui Caragiale. Postarea strânge 4800 de aprecieri pe Facebook și aproape 1300 pe Instagram. Într-o altă postare, eliminată între timp de pe Facebook, Negru oferă un alt „argument”, demontat în repetate rânduri, și despre care am scris în prima parte a acestui text: mitul „micii ere glaciare” și cel al perioadei calde medievale.

Observăm o adevărată banalizare/normalizare a falsurilor despre climă, promovată de oameni care nu depun niciun efort să înțeleagă ce spune de fapt știința. Negru nu este singurul care aduce astfel de argumente demontate deja de ani buni sau care presară prin postări mici ironii care observă, de exemplu, că iarna e frig, deci „unde e și încălzirea asta globală?”.

Avocatul-influencer Gheorghe Piperea aduce și el în discuție o presupusă „problemă de logică” rezultată din afirmațiile că în Marea Britanie s-a atins un maximum al temperaturilor ultimilor 250 de ani, întrebând retoric cum de era mai cald în 1772, când „nu se făcea energie cu cărbune sau petrol, nu erau mașini pe ulițele Londrei sau ale Parisului și (...) nici vacile, nici caii, nici porcii și nici oile nu trăgeau prea multe vânturi”. 

Doar că Piperea nici măcar nu se obosește să afle de ce se vorbește de ultimii 250 de ani; ar fi aflat poate că doar din 1772 există înregistrări zilnice ale temperaturilor, ca să poată fi făcute comparații, nicidecum faptul că atunci ar fi fost temperaturi record. De altfel, într-un grafic cu evoluția temperaturilor medii anuale în perioada 1959-2021, se observă că deceniul 1770-1780 nici nu a fost unul foarte călduros.

Sursa: https://www.metoffice.gov.uk/hadobs/hadcet/cet_info_mean.html

Piperea insistă însă, având o serie de postări din vacanță, în care ne lămurește că temperaturile nu sunt chiar atât de ridicate, înainte să treacă la alte diatribe pe tot felul de subiecte. Similar, Marius Ghilezan, ne informează că nici el nu consideră că e chiar atât de cald. 

Brigada „ultras”: când conspirația întâlnește fundamentalismul religios

O altă tendință, observabilă mai mult pe Telegram, dar și pe YouTube, este abordarea încălzirii globale dintr-o poziție ce amestecă teoriile conspiraționiste cu fundamentalismul religios. 

Canale de Telegram precum „Truth For Life” sau „Vremea Trezirii” delirează despre cum ideea schimbărilor climatice este o tehnică „luciferică” ce pregătește populația pentru o viitoare apocalipsă pe care tot „marii păpușari” o vor declanșa sau despre cum Papa este liderul elitelor care vor să impună „Noua (dez)Ordine Mondială Antichristică”. Pe lângă ridicolul pe care-l aduc, astfel de canale pot deveni extrem de periculoase, în măsura în care Apocalipsa este finalul așteptat, prezis de Biblie, iar de la așteptarea pasivă a judecății finale la a da o mână de ajutor pentru a grăbi acel final este uneori un pas prea mic.

O altă platformă, mai moderată în afirmații, este „Medievalii” — un canal de YouTube înființat în februarie 2022 de Vladimir Pustan, pastor penticostal din Beiuș și fondatorul Fundației Cireșarii. Pustan s-a aflat în mijlocul unui scandal cu Biserica Penticostală în 2014, când a fost suspendat pentru „abateri grave, repetate, de ordin moral și spiritual”. Ulterior, Pustan a demisionat și a înființat o nouă biserică, pe care o conduce și în prezent. Câteva articole pe blog din perioada respectivă îl acuză pe Pustan că ar controla veniturile și activele fundației ― care a înființat un canal TV online, un radio, o școală biblică și un centru de zi ―, dar și că ar deține mai multe case, apartamente și terenuri, informații negate de pastor.

Canalul de YouTube are peste 23.000 de abonați și (momentan) 30 de clipuri, majoritatea în categoria „de-a valma”. Clipurile, cu o producție de calitate, sunt realizate de Vladimir Pustan și Dudu Pustan și prezintă știri presărate cu comentarii ironice, într-un format inspirat de emisiuni similare din SUA. Conținuturile sunt însă pline de interpretări malițioase ale evenimentelor și amestecă diverse narațiuni false și conspirații la modă.

Într-un clip postat pe 27 august, care a strâns peste 55.000 de vizualizări, cei doi realizatori neagă problema secetei susținând că a mai fost, adaugă puțin activism antivaccin, reiau mitul cu vânturile vacilor, sugerează că ministrul Daea a fost interogat de DNA pentru că vrea să avem agricultură în România și să nu mâncăm insecte și presară câte un „satanic” pe ici pe colo. 

Nu scapă nici ocazia să o ironizeze pe activista de mediu Greta Thunberg și atacă presa „mainstream” că ar vinde frică fără motiv, în timp ce folosesc surse precum Zerohedge, un site de extremă dreaptă cunoscut pentru promovarea teoriilor conspiraționiste și care a fost acuzat de reprezentanți ai unor agenții americane de securitate că ar fi publicat propagandă pro-rusă

Altă sursă a celor doi este organizația înființată de activistul de extremă dreapta James O’Keefe ― Project Veritas, cunoscută pentru că urmărește să submineze credibilitatea presei mainstream prin clipuri înregistrate cu camera ascunsă care sunt ulterior editate în mod manipulator.

Câteva concluzii

Deși informațiile științifice sunt clare ― că există o contribuție importantă a activității umane la încălzirea globală ce provoacă deja probleme care se vor agrava în viitorul apropiat, negaționismul climatic continuă să fie promovat.

Sursele originare sunt în general apropiate de extrema dreaptă americană, prin diverse fundații și persoane finanțate inclusiv de companii cu interese în industriile de cărbune și petrol. Fenomenul nu este deloc nou, CEI fiind de exemplu fondată încă din 1984, iar motivația ține de faptul că măsurile de combatere impun necesitatea unor transformări relativ rapide și profunde atât în industrie cât și în viața oamenilor.

Tehnicile de dezinformare sunt și ele cunoscute, un model fiind propus încă din 2013 și rafinat în 2020. Modelul este prezentat sub acronimul FLICC și cuprinde cinci tehnici: falși experți, erori de logică, așteptări imposibile, eroarea de selecție și teoriile conspiraționiste. Toate mesajele produse prin aceste tehnici sunt ulterior preluate de jurnaliști și influenceri fie motivați ideologic fie conspiraționiști și ajung să se banalizeze, să devină parte a discursului public.  

Din fericire, guvernele vestice par a fi pornit pe calea transformărilor necesare limitării impactului schimbărilor climatice. Curând, însă, atât SUA cât și în țările europene, vor avea alegeri, iar politicienii populiști sunt ajutați de situațiile de criză. Riscurile de a vedea în funcții oameni care refuză să accepte pericolul real al schimbărilor climatice sunt cu atât mai mari cu cât criza energetică se amplifică, având potențialul de a fi direct legată de campanii de dezinformare și negaționism climatic. Avem astfel nevoie, mai mult decât oricând, să înțelegem realitatea științifică și să insistăm ca liderii următori să păstreze măcar, dacă nu să accelereze măsurile de protecție a mediului.


DEZinfo este un proiect editorial finanțat în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al S.U.A. Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare sunt aleautorului/autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al S.U.A.

Tema de gândire

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK