DEZinfo / Moldova
Cum să înțelegem ce se întâmplă azi în Moldova
Nicolae Țîbrigan
Un cercetător științific al Academiei Române explică într-o analiză cum arată agresiunea hibridă a Federației Ruse asupra Moldovei.
Un cercetător științific al Academiei Române explică într-o analiză cum arată agresiunea hibridă a Federației Ruse asupra Moldovei.
Poetul Claudiu Komartin a adunat ipoteze conspiraționiste care ne-au umplut internetul în pandemie și le-a reunit într-un volum de poezii.
În care un cercetător explică și demontează cele mai răspândite neadevăruri despre vaccinurile „ucigașe” împotriva COVID (și ne dă și câteva sfaturi cu privire la conspirații).
De unde și până unde au ajuns unii români să creadă că vaccinurile anti-COVID te omoară subit? Un cercetător explică.
În al doilea episod al seriei despre Pavel Coruț, scriitor prolific și contraspion, aflăm cine sunt bubulii și care sunt „interesele mari la mijloc” care vor să destabilizeze și astăzi România.
În praful istoriei noastre recente, am dat peste Coruț. Pavel Coruț. Scriitor și fost contraspion.
Cum vorbim în familie sau cu prietenii despre dezinformare? Cum așezăm politicos subiectul ăsta global pe masă, între felul principal și desert?
Cine susține că nu există secetă în România, că vom fi forțați să mâncăm insecte sau că va fi interzisă carnea de vită? Și mai ales de ce?
Cât de mult poate mass-media să distorsioneze percepția pe care o avem asupra realității? DEZinfo Talks își propun să găsească câteva răspunsuri.
Care sunt temele principale ale negaționismului climatic, cum ajung ele în România și cine le răspândește?
De unde ne informăm? Mai mult de la televizor sau de pe net? Ce ne convinge să deschidem un articol? Titlul sau încrederea în publicație? La ce folosim rețelele sociale? Mai mult pentru știri sau pentru ținut legătura cu familia și prietenii?
Am întrebat șase oameni relevanți din domeniul combaterii dezinformării și a falsurilor care sunt metodele lor de a se proteja de conținut fals și ce putem face noi pentru a nu cădea în plasa minciunilor de pe internet.
Când v-ați gândit ultima dată la cum funcționează imaginația voastră?
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.