Am fost în Moldova ca să aflăm poveștile a trei femei care au crescut în anii ‘90-2000, cu mamele plecate la muncă peste granițe. Au preluat ele responsabilitățile de adult. Ce urme au lăsat anii de absență și cum se rescrie astăzi relația mamă-copil, atât între ele și mamele lor, cât și între ele și propriii copii?
Uneori, curajul e o jurnalistă de 22 de ani. Măriuța Nistor a pătruns în rețelele minciunii construite de Rusia în Republica Moldova, ca să scoată la lumină adevărul despre cei ce vor să-i conducă țara din umbră.
Ce (nu) uită și ce iartă Tatiana Țîbuleac? Despre ce e vorba în cartea la care lucrează acum și, mai ales, va mai scrie ficțiune? O conversație între două scriitoare, despre, printre multe altele, mame, iubire și limba moldovenească.
Casa Zemstvei din Chișinău – un laborator al culturii independente, construit organic într-o clădire în ruină – se închide după mai bine de un deceniu de artă și activism.
Deși în ultimii ani toate alegerile în Moldova au fost declarate „istorice”, parlamentarele din 28 septembrie 2025 aveau șansele reale să aducă un legislativ pro-rus la Chișinău. În ziua scrutinului, o jurnalistă din Moldova stabilită la Madrid a observat cum s-au desfășurat ostilitățile la o secție de vot din diaspora.
Citește un fragment din cartea „Aicea-i și raiul, și iadul”, ca să afli cum a ajuns o femeie romă din Moldova la facultate în State, în ciuda discriminării și a rasismului cu care s-a confruntat.
Undeva în Republica Moldova o fată roșcată joacă rolul Uniunii Sovietice în serbarea de la grădiniță. Ani mai târziu, încercă să înțeleagă cine e ea dincolo de apartenența națională.
O meditație fotografică despre viață, moarte și estetica memoriei într-o suburbie a Chișinăului, în cel mai mare cimitir din Europa.
Valeria* s-a mutat în România din Republica Moldova când avea doar 15 ani. Aici a început să-și pună întrebări importante despre identitatea ei, familie și oamenii din jur. Treptat, locul acesta, aflat la 600 kilometri de unde s-a născut, a devenit „acasă”.
Limba maternă a Victoriei, Elenei, Iuliei și Alexandrei e rusa. Româna au învățat-o la școală, însă insuficient pentru a o vorbi liber. Așa că de peste doi ani se adună în fiecare duminică pentru a-și îmbunătăți româna – prin poezie contemporană.
Pe desele ei drumuri între Chișinău și Iași, Iași și Chișinău, o tânără studentă transformă necunoscutul în acasă și cunoscutul în dor - toate la bordul rutierei lui ghea Mișa.
Pentru că luna trecută Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa a poposit la București, două jurnaliste și scriitoare au discutat despre cum se vede şi cum se scrie istoria pe linia Chişinău-Bucureşti-Londra.
Citește un fragment din cel mai nou roman al Liliei Calancea, „Alionușka”.
Un interviu cu regizorul surprizei cinematografice a anului, o comedie neagră din Republica Moldova despre un război în care, în urma propagandei, vecini sau membri ai familiei îți devin dușmani peste noapte.
★★★★★☆☆☆☆☆
Hitul moldovenesc „Carbon” ajunge și pe marile ecrane din România. Lăsăm scepticismul la intrare, iar la final ne vine să șoptim: „Încântați de cunoștință!”
Citește un fragment din romanul Lorinei Bălteanu „Legată cu funia de pământ”.
Un cercetător științific al Academiei Române explică într-o analiză cum arată agresiunea hibridă a Federației Ruse asupra Moldovei.
Fă cunoștință cu tinerii care dau o mână de ajutor atât refugiaților ucraineni, dar și autorităților din Republica Moldova.
Fotograful Mikhail Kalarashan a surprins 9 mai, Ziua Victoriei, pe străzile din Chișinău. La câteva zeci de kilometri sunau alarmele antiaeriene.
Până n-am ajuns la statuia lui Ștefan cel Mare din piața centrală a Chișinăului eram aproape convinsă că aniversarea Centenarului Unirii o să treacă neobservată în Republica Moldova.
Spre deosebire de alte muzici pop românești, Carla’s oferă contextul. Ne spun povestea, din copilărie și până la maturitate. Și tocmai povestea asta face ca totul să se răsucească în noi. Să rămânem cu ei.
Nicoleta Esinencu este unul dintre cei mai apreciați dramaturgi de pe scena independentă din Republica Moldova. Am stat de vorbă într-o cafenea din Chișinău despre teatru și independență.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cea mai nouă expoziție a artistului moldovean Pavel Brăila șterge cu detașare, umor și inteligență clișeele artei contemporane.
O tură foto prin Republica Moldova, chiar în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
