Weekendul ăsta, se deschide la Rezidența BRD Scena9 expoziția centrală a satelitului The Wrong Biennale aterizat la București. The Wrong Biennale este un eveniment global, care de opt ani hibridizează artele și cultura digitală, pe care le invită să exploreze o hartă din ce în ce mai bogată, on- și offline. Cea mai nouă ediție, începută la final de 2019 sub întrebarea „What is wrong with the artworld(s)?” (Ce-i în neregulă cu lumea / lumile artelor?), adună zeci de expoziții, evenimente și experimente, printre care și cele care vor începe pe 14 februarie la București.
Expoziția centrală, al cărei vernisaj are loc vineri, de la ora 19, la Rezidența BRD Scena9, aduce la un loc lucrări realizate de aproape 20 de artiști din șase țări, ale căror limbaje, tehnici și preocupări sondează noile realități sociale, politice, economice și culturale, așa cum sunt ele modelate de tehnologiile digitale. Artiștii prezenți în expoziția curatoriată de Lavinia Cazacu și Cosmin Mitea sunt: Anna Ådahl (SE), Friedemann Banz (DE), Giulia Bowinkel (DE), Dorin Cucicov (RO), Ciprian Facaeru (RO), Adrian Ganea (RO), Maria Guzzi / Guță (RO / CH), Saint Machine (RO), Nicolas Maigret | DISNOVATION_ORG (FR), Melodie Mousset (FR), Tristan Daniel Nicolas (RO / DE), Răzvan Pascu (RO), Alina Rizescu (RO), Maria Roszkowska | DISNOVATION_ORG (FR), Jakob Kudsk Steensen (DK), Mihai Zgondoiu (RO).
Pe lângă expoziția Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4, pe care o puteți vizita până pe 29 februarie (cu tururi ghidate de către artiști duminică, 16 februarie de la ora 13, și sâmbătă, 22 februarie, de la ora 17:30), vor exista două sesiuni de discuții la POINT (pe 15 și 16 februarie, de la 14:30). La Talking Artworlds, artiști, manageri și lucrători culturali pun pe masă unele dintre cele mai relevante întrebări cu care se confruntă artele prezentului.
Ce lucrări puteți vedea la Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4
Mihai Zgondoiu: Alte două întrebări / Two other questions, 2019
Instalație interactivă (acrilic pe pânză, tv led hd, text)
Care este recordul de stat în fața unei lucrări de artă? vs Care este recordul de stat în fața unui ecran digital? Acestea sunt întrebările. Evoluția tehnologică a ultimelor două decenii a schimbat și mai mult relația noastră cu timpul. Telefoanele mobile, smartphone-urile, internetul și conexiunea wifi au creat un mediu în care informația poate circula extrem de rapid salvând timp, dar în realitate nu a însemnat decât o accelerare a lui prin comunicarea de tip instant. Astfel, în acest proces de evoluție tehnologică continuă, omenirea este captivă într-o viteză letargică în care momentele de respiro, de contemplare și meditație cu sine însuși aproape că au dispărut.
Tristan Daniel Nicolas: TXT.EXE, 2016-2017
Serie de colaje digitale
Un fișier .exe conține instrucțiuni executabile sub forma pe care sistemul de operare și procesorul computerului le pot înțelege și asculta. De obicei, se realizează prin scrierea programului într-un limbaj de programare și apoi compilarea acestuia, care produce fișierul .exe. Instrucțiunile dintr-un fișier .exe sunt, desigur, numere, deoarece, strict vorbind, fiecare fișier computer nu este altceva decât o secvență de numere. Un fișier text conține text ASCII sau Unicode care poate fi înțeles de sistemul de operare al dispozitivului. Seria de imagini create între 2016 și 2017 inspirate din fișierele de tip .txt și pop-upurile .exe, explorează intersecția dintre spațiul online și offline printr-un mash-up de elemente pop, dând loc unor noi interpretări.
Cip Făcăeru / Andrei Raicu: DREAM SPACE MECHANICS, 2019
Realitate augmentată, compoziție spațială audio-vizuală tridimensională
Realitatea obiectivă a fost doar un vis. Nu există o singură realitate, doar intersecții relative ale dimensiunilor spațiale, câmpuri gravitaționale și mișcări relative, entități transdimensionale și perspective infinite, unde ecologice atemporale și proiecții holografice imateriale. Un mechanism multidimensional împletit, o experiență în spațiu în care visele sunt proiecții ale unei existențe transdimensionale. MECANICA SPAȚIULUI este o compoziție audiovizuală tridimensională spațială în realitate augmentată. Conceptul proiectului și componenta vizuală tridimensională este realizată de Cip Făcăeru, iar designul sunetului spațializat este realizat de Andrei Raicu. Designul, dezvoltarea și asistența tehnică a aplicațiilor mobile a fost oferită de Florin Dumitru, Dan Făcăeru și Sabin Șerban. Proiectul poate fi accesat de public prin intermediul aplicației AR mobile gratuite „Augmented Space Agency”.
Dorin Cucicov: Sentientia
Instalație interactivă, machine learning, sunet analog
Sentientia înregistrează sunetul ambiental și încearcă să determine emoția din sunetul perceput. Pornind de rezultatul analizei, instalația încearcă să comunice cu lumea exterioară printr-o serie de sunete generate și reproduse prin fluiere de os. Instrumentele de percuție și fluierele de os sunt primele instrumente create de om pentru comunicarea dintre triburile rivale și cele prietenoase, dar și pentru ritualuri culturale. Cu o rată de eroare de peste 70%, Sentientia încearcă să stabilească un canal de comunicare folosind uneltele primilor oameni. Această lucrare folosește algoritmi de învățare automată antrenați pe o bază de date de emoții umane înregistrare.
Mélodie Mousset: HanaHana, 2017
Instalație interactivă (video wall, experiență VR)
HanaHana 花 華, experiența VR, conduce participanții într-o călătorie captivantă și palpitantă în adâncurile minții, corpurilor și simțurilor lor: imaginați-vă că Minecraft și Tilt Brush s-ar întâlni într-o lucrare de Salvador Dalí. Experimentați HanaHana 花華 la persoana întâi, fiind forța vie dintr-un mediu suprarealist. Aveți posibilitatea de a vă teleporta și de a crea, având corpul format dintr-o multitudine de molecule. Prin teleportare puteți explora orice loc. Prin creare, puteți dezvolta mâini și legături între ele. Orice vă puteți imagina, puteți construi pornind de la această bază. Participați la această incursiune artistică, în care comunitatea creează în mod colectiv un nou meta-vers. De la lansarea prototipului în 2017 au fost create mai mult de un milion de mâini de către 200.000 de participanți, în cele peste 60 de expoziții și festivaluri de new media sau gaming din toată lumea.
Maria Guță: Beauty Lies In The Phone Of The Beholder, 2019
Instalație video, 5 minute (în loop, cu sunet)
Beauty Lies In The Phone Of The Beholder este un GIF animat de 5 minute, format din 636 de imagini, create exclusiv cu un smartphone și editate în cinci aplicații de beauty. Sunetul este generat în proporție de 95% din algoritmi aleatorii și editat de producătorul de muzică FlexFab; vocea este „English US Laura” dintr-un program online de text-to-speech cu „cu voci naturale”.
Dorin Cucicov & Alina Rizescu: Box of Fears
Instalație interactivă cu Arduino și senzor de lumină
Wikipedia descrie peste o sută de tipuri de fobii. Deseori fobiile nu sunt conștientizate pe deplin, dar elația cu ele este una foarte reală. În multe cazuri se creează o legătură puternică între fobie și “gazdă”, iar fobia devine o realitate consimțită a „gazdei”. Subiectivă și irațională pentru mulți, fobia le șoptește la ureche celor care o ascultă.
