Media&digital / Tehnologie
Anul 2025 în industria de AI
Oana Filip, Andrei Pacea
Care au fost cele mai importante momente legate de industria AI-ul (în lume sau la noi) în anul trecut și de ce.
Care au fost cele mai importante momente legate de industria AI-ul (în lume sau la noi) în anul trecut și de ce.
Mihai Grecu este artist vizual și regizor român, absolvent al Le Fresnoy, care trăiește și lucrează între Paris și Cluj-Napoca. Practica sa se situează între cinema experimental și imagini generate pe computer, explorând viziuni onirice, alegorii politice și obiecte suprarealiste. Am stat de vorbă cu el despre fascinația sa pentru pepeni, post-adevăr și inteligență artificială.
Industria de gaming se infiltrează în tot mai multe aspecte ale societății noastre. Cum se întâmplă asta și ce riscăm în această nouă realitate.
„În sculpturile mele caut noi forme, care să sugereze acest tip de nou «virus»”, spune artistul francez Theo Massoulier, a cărui expoziție a avut loc în luminosul spațiu al galeriei Gaep.
Citește un fragment din volumul „Inevitabilul. Cele 12 forțe tehnologice care ne modelează viitorul”, o exploarare a tehnologiei care ne va transforma viața.
Cum ne uităm la inteligența artificială, „sinele” sau individualismul în contemporaneitate.
Cum faci să ajungi din subscriber superstar? La workshop-ul Samsung Stream Your Dream ai șansa să înveți asta de la Goguci, Reddysh și Bogdan Techeș.
Îți prezentăm câteva din cele mai reușite tururi virtuale ale muzeelor lumii, alături de instrumentul ideal cu care le poți explora pe îndelete: o tabletă din noua gamă Samsung Galaxy Tab S8.
Într-o lume modernă și efervescentă, ce ai prefera să porți în buzunar: un telefon pe care trebuie să îl schimbi an de an sau un smartphone care e ca nou și după 3 ani de folosire?
Dacă ieși vineri seară la o plimbare pe Calea Victoriei din București, oprește-te la numărul 56, în fața Grand Hotel Continental.
Lucrările a 20 de artiști români sunt gata să fie înrămate la tine acasă, în cadrul campaniei Living Room Art Show.
Ce se întâmplă când dăm încrederea pe supraveghere? Am făcut un inventar al uneltelor digitale cu care ne urmărim unii pe alții și suntem, la rândul nostru, urmăriți.
Lucrările create de Saint Machine sunt aproape niște forme de viață sintetică, cu care publicul e invitat mereu să interacționeze. Am stat de vorbă cu artista despre corp, vulnerabilitate și mașini.
Weekendul ăsta se deschide la Rezidența BRD Scena9 The Wrong Biennale, care aduce la un loc artele & cultura digitală.
În anii '90, mulți oameni influenți au prezis un internet liber, descentralizat, care va distruge monopolurile. S-au înșelat.
Un filosof și un medic discută unele dintre cele mai complicate probleme pe care le pune pe masă transumanismul.
Un chimist premiat cu Nobel analizează câteva scenarii posibile despre viitorul inteligenței artificiale.
Internetul, așa cum l-ai cunoscut, riscă să devină un rai al cenzurii și al șarlatanilor. Uniunea Europeană vrea să pună o etichetă de preț pe link-uri și să filtreze automat tot ce postezi pe net.
Am fost într-o comună din Călărași unde un învățător pasionat de tehnologie folosește slide-ul în loc de cretă, ghidat de un ONG bucureștean.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția „Attempts, Failure, Trials and Errors” propune o breșă în jetul maniacal de cuvinte pe care îl proiectează asupra noastră ideologia câștigului material, dar și mesianismul științei si tehnicii.
★★★★★☆☆☆☆☆
Ce se întâmplă atunci când, vrăjiţi de ecrane şi epuizaţi de muncă, ne pierdem reactivitatea? Efectele sunt deprimante, dar invitaţia pe care ne-o lansează spectacolul „via negativa” este incitantă.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul film al lui Haneke e ca un cocktail tranchilizant pentru înalta societate: sec și auto-suficient.
În cartea „Ame matematice de distrugere”, Cathy O'Neil arată ce se întâmplă când unele dintre cele mai importante decizii pentru viețile noastre sunt luate de mașini.
În timp ce viitorul distopic pare din ce în ce mai plauzibil, 5 artiști și cercetători invitați la Liminal Talks vorbesc despre tehnologii și posibilitatea de a le folosi pentru o viață mai bună.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.