Înapoi

Atlasul Singurătății
@GenZ: București

Am urmărit poveștile a șase tinere & tineri GenZ din București, pentru a înțelege cum trăiesc și cum percep singurătatea, atât la nivel personal, cât și generațional. 

Am discutat despre momentele în care o simt cel mai intens, despre fenomenele pe care le leagă de ea, despre cum orașul poate amplifica sau atenua acest sentiment și despre alte provocări care se conturează prin lentila asta. 

Îi puteți descoperi în interviuri scrise, podcasturi audio, fotografii cu camera obscură și un video colectiv. 

Vom prezenta aici și cele mai relevante rezultate obținut printr-un chestionar adresat tuturor persoanelor GenZ, interpretate de un psihoterapeut și un antropolog.

„Atlasul Singurătății @Gen:București” explorează singurătatea la „Generația Z” și este finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Articole

„Mă simt singură când am senzația că sunt neînțeleasă”

Deși a fost mereu înconjurată de oameni, Ana-Maria Boeru a simțit din copilărie o singurătate și o furie născute din senzația că nu e ascultată și înțeleasă. Confruntarea reală cu singurătatea a venit însă când s-a mutat în București, la facultate, unde s-a simțit mică și nepregătită.

Citește

„Dacă îmi dădeai o linguriță de atenție, însemna toată atenția din lume pentru mine”

Carmen Pavel a fugit de singurătate prin pictură și productivitate, împinsă de nevoia de a se demonstra mereu în fața celor din jur.

Citește

„Toată adolescența mi-am dorit doar singurătate”

Petrișor Barbu are 22 de ani și și-a încheiat viața de copil mai devreme decât era pregătit. Spune că și-a creat o solitudine autosuficientă în care munca e principalul motor. A fost învățat că doar prin ea poate să se simtă om.

Citește

„Singurătatea vine cu o stare de confuzie și de chasing”

Laura Murariu trăiește „între lumi”: nu știe încă dacă vrea să rămână în țară sau să revină în străinătate, unde a studiat. Într-o generație copleșită de informații și opțiuni, pe care le consumă prea repede pentru a le putea asimila, Laura caută încetinirea, conexiunea și dialogul sincer. Crede că izolarea tinerilor vine nu doar din comoditate, ci și din teama de eșec, de judecată, de neapartenență. Dar și că poți alege să nu fii singur.

Citește

„Mi se pare că toată lumea e un Sims”

Pentru Robert Ciobanu, singurătatea înseamnă mai degrabă o stare subtilă – „un bâzâit constant” care se instalează chiar și atunci când e înconjurat de oameni. Vorbește cu fragilitate despre o generație bombardată constant cu informații & contradicții.

Citește

„Singurătatea se leagă foarte mult de ideea de prezent”

Alberto Păduraru are 25 de ani, e poet și studiază jurnalismul. Ne povestește despre singurătatea în raport cu oameni și spații. Despre indisponibilitatea emoțională pe care o vede tot mai prezentă la Generația Z. Despre teama de abandon și relații intense care se sting brusc.

Citește

Parteneri

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK