Cum propui un subiect pentru Scena9

Suntem o publicație cu atenție pentru arte, idei & societate. 

Documentăm în profunzime subiecte care țin de cultură & putere, oameni & comunități, arte ca un laborator viu în care se oglindesc întrebările mari ale societății, educație media & internet. Nu ne ferim de teme incomode, dar facem tot posibilul să practicăm un jurnalism înțelept, care nu contribuie la polarizarea deja devastatoare. 

Formatele pe care le publicăm

Când faci un pitch, ajută mult să știi în ce format se potrivește ideea ta:

  • Reportaj/longform jurnalistic scris – implică teren, observație, voci multiple
  • Eseu personal – experiență trăită & reflecție 
  • Interviu extins – o conversație care spune o poveste, nu doar Q&A (întrebare & răspuns)
  • Profil – un om ca punct de intrare într-un context mai mare
  • Formate hibride/multimedia – text + foto și/sau video; microdocumentar video; bandă desenată; animație; podcast (adică documentar audio) etc.

Nu trebuie să bați în cuie formatul din prima, dar e important să te gândești la forma în care vei arăta lumii subiectul.

Conform politicii editoriale Scena9, nu publicăm știri și nici comunicate de presă. 

Pentru parteneriate comerciale (advertoriale), poți să ne contactezi la editorial@scena9.ro. 

În ce privește cronicile/recenziile (de film, carte, spectacole, expoziții, muzică, jocuri video), avem deja un set de colaboratori constanți. Poți, însă, să propui punctual un astfel de material, respectând pașii de mai jos, în măsura în care se aplică subiectului tău – adică să ne trimiți un pitch. 

Despre ce este un pitch și cum îl scrii poți să afli mai multe mai jos.

Cum arată un pitch bun

Pitch‑ul este, de obicei, un email sau un email + un document în format Word, Google Docs sau PDF în care ne propui un subiect jurnalistic. Te rugăm să ai grijă la redactarea lui – folosirea diacriticelor și respectarea normelor de limbă ajută întotdeauna. 

La modul ideal, astfel de pitch-uri:

  • vorbesc despre subiecte relevante pentru publicul Scena9 și societatea din România, pornind de la situații/personaje/istorii concrete;
  • demonstrează intenție, curiozitate și nuanțare;
  • își asumă o voce clară, onestă și responsabilă;
  • sunt bazate pe informații atent verificate;
  • nu sunt scrise cu AI.

Procesul de pitching descris mai jos este valabil pentru toți cei interesați să publice la Scena9, incluzând aici jurnaliști de presă scrisă, video sau audio, fotojurnaliști, ilustratori, documentariști video/audio/foto, cercetători, artiști etc.   

Ne poți trimite pitch-ul la adresa de mail editorial@scena.ro. Subiect recomandat: PITCH Scena9 – titlu provizoriu.

Un pitch ar trebui să includă următoarele:

1. Ideea, pe scurt

Un paragraf sau două, cât se poate de clar despre ce vrei să spui și de ce contează.

2. Unghiul

Ce aduce nou textul tău, pe subiectul pe care vrei să-l acoperi și pentru societatea românească? Cum se potrivesc unghiul & subiectul tău cu o publicație de cultură & societate?

3. Relevanța

De ce acum? De ce pentru cititorii Scena9?

4. Procesul de documentare

Cum vei lucra, în funcție de tipul de text pe care-l scrii (reportaj, interviuri, documentare, experiență personală etc.)? E foarte important să propui un subiect realist/fezabil, a cărui documentare să nu implice resurse infinite de timp și energie, dar și să ai acces la (cel puțin o parte dintre) sursele pe care vrei să le consulți. 

5. Contextul tău

Cine ești și de ce ești tu persoana potrivită să documentezi acest subiect (cu linkuri către materiale publicate anterior, dacă există)? Un portofoliu ne este întotdeauna util, indiferent dacă lucrezi în scris, foto, video, audio, ilustrație etc. În același timp, chiar dacă nu ai mai publicat în altă parte, tot ne poți trimite pitch-uri.

Nu e nevoie să ne trimiți sinopsisuri foarte lungi despre subiectul tău. În general, din circa 500 de cuvinte înțelegem despre ce e vorba.

Te rugăm, de asemenea, să nu ne trimiți texte scrise într-un limbaj excesiv de academic/teoretic sau texte generice, care ar putea să apară în orice altă publicație.

Te mai rugăm și să nu ne trimiți articole deja scrise. La Scena9, fiecare material publicat parcurge un proces editorial, sub oblăduirea unuia dintre editorii noștri, care oferă feedback pe structură, documentare, ton etc.

Ce fel de idei căutăm

De regulă, ne interesează idei care aduc o perspectivă nouă asupra unui fenomen cu relevanță culturală și/sau socială, care scot la lumină ceva invizibil, marginal, ignorat, care leagă experiența personală de contextul social mai larg și pot fi susținute prin documentare, observație, interviuri, muncă de teren și/sau arhivă.

Exemple concrete (dar doar orientative):

  • despre artiști tineri + care trăiesc din munci invizibile
  • despre migrație + munca emoțională a livratorilor migranți
  • despre corp + rușine/boală/îmbătrânire/sexualitate/adicție

  • Ce ne ajută să spunem „da” unui pitch

Cam asta este ceea ce căutăm într-o propunere de subiect:

  • o idee clar formulată;
  • un unghi cât mai specific, cât mai puțin vag;
  • semne că ai citit Scena9 – că știi, de exemplu, ce materiale pe subiecte/cu formate similare am publicat în cei zece ani de existență ai publicației noastre;
  • o propunere realistă (ca timp, acces, documentare);
  • onestitate: spune-ne dacă e primul tău text sau dacă, din cauza complexității subiectului, ai nevoie și de alt tip de ghidaj dincolo de procesul editorial obișnuit.

În procesul editorial discutăm, oferim feedback, lăsăm sugestii și comentarii, edităm și punem întrebări. Este un proces colaborativ. La capătul său ne așteptăm să obținem materiale memorabile.

Ce se întâmplă după ce trimiți pitch‑ul

Încercăm să răspundem tuturor propunerilor. Uneori spunem „nu acum”, dar păstrăm ideea pentru mai târziu și putem reveni către tine. Alteori venim cu sugestii de modificare a unghiului sau formatului.

În cazul în care pitch-ul tău este selectat și ai nevoie de extra resurse (ilustrație, fotografie, acces la arhiva Arcanum etc.), editorii Scena9 ți le pot pune la dispoziție, în urma unor discuții. 

Dacă nu primești răspuns imediat, asta nu înseamnă automat un refuz – redacțiile sunt adesea supraîncărcate. Timpul de răspuns din partea redacției poate varia între una și două săptămâni, așa că te vom ruga să ai răbdare cu noi, primim destul de multe astfel de propuneri. Dacă totuși nu primești un răspuns în acest interval de timp, simte-te liberă/liber să revii pe mail.

Poziționare etică

Ne raportăm cu atenție la etica documentării și producerii materialelor jurnalistice pe care le publicăm.

Oferim perspective multiple asupra unor subiecte importante, pentru a înțelege complexitatea și evita polarizarea / reducționismul etc.

Verificăm informațiile din surse multiple.

Lucrăm, cel mai adesea, cu subiecte care implică oameni. Mulți dintre ei se află în poziții vulnerabile (migranți, minoritari, precari, marginalizați, persoane fără vizibilitate, comunități subreprezentate). 

Ce asigurăm surselor:

  • relații oneste, bazate pe consimțământ informat – fiecare sursă trebuie să fie conștientă de faptul că materialul va fi publicat și că astfel se va expune* public;
  • claritate asupra modului în care vor fi folosite informațiile pe care ni le oferă;
  • evitarea senzaționalizării, exotizării sau instrumentalizării suferinței;
  • respectarea limitelor personale ale interlocutorilor.

Nu spunem povești despre persoane/comunități vulnerabile fără implicarea acestora.

* În cazuri sensibile particulare, putem agrea publicarea mărturiilor surselor sub anonimat. Astfel de decizii se iau în consultări cu editorii Scena9. Jurnaliștii colaboratori au datoria de a pune la dispoziția editorilor Scena9 materialele brute rezultate din consultarea cu sursele (înregistrări video și/sau audio, corespondență scrisă etc.). 

Despre folosirea AI (inteligența artificială)

Inteligența artificială este deja parte din ecosistemul media actual, iar Scena9 o folosește transparent și responsabil, ca instrument auxiliar, dar sub nicio formă ca substitut pentru documentare, scris și asumarea responsabilității față de public.

În redacție, folosim AI pentru transcrierea interviurilor și sprijin în traduceri. În ambele situații, procesul care implică AI este întotdeauna urmat de verificare și editare umană.

Nu publicăm cu bună știință texte generate sau imagini generate integral cu AI și ne așteptăm ca autoarele și autorii să întrebuințeze astfel de instrumente cu discernământ. Imaginile care conțin intervenții AI sunt marcate ca atare.

Dacă folosești AI în procesul de lucru (de exemplu pentru structurare, traduceri preliminare, documentare, elemente de ilustrație), te rugăm să ne spui asta deschis. 

Important de știut

Materialele publicate sunt plătite. Detaliile despre onorarii se discută individual.

Nu publicăm texte trimise simultan altor publicații.

Respectăm munca autoarelor și autorilor și ne așteptăm la același lucru în relația cu sursele.

Dacă vrei să salvezi acest ghid în format .pdf, îl găsești aici.
 

Style Guide Scena9

Suntem o publicație cu atenție pentru arte, idei & societate. 

Documentăm în profunzime subiecte care țin de cultură & putere, oameni & comunități, arte ca un laborator viu în care se oglindesc întrebările mari ale societății, educație media & internet. Nu ne ferim de teme incomode, dar facem tot posibilul să practicăm un jurnalism înțelept, care nu contribuie la polarizarea deja devastatoare. 

Ce fel de materiale publicăm la Scena9

Pentru detalii despre ce tipuri de subiecte și materiale căutăm, vezi Ghidul nostru de pitching.

E bine să știi din capul locului că nu publicăm:

  • comunicate de presă;
  • articole promoționale*/guest posts;
  • texte de opinie reactive (de tip editorial scris „la cald”)
  • texte care reiau idei deja discutate, fără să aducă un unghi nou.

* Dacă vrei să ne propui o colaborare comercială de tip advertorial ne poți scrie la editorial@scena9.ro. Textele publicitare vor fi întotdeauna marcate ca atare.

Tonul Scena9

Încercăm să păstrăm un ton editorial clar, empatic și curios, dar fără a sacrifica rigoarea și complexitatea. La modul ideal, materialele pe care le publicăm sunt accesibile cititorilor curioși, dar pot fi interesante și pentru specialiști. 

Evităm:

  • informațiile neverificate din mai multe surse;
  • jargonul academic în exces (explicăm termeni specializați atunci când îi folosim);
  • referințele neexplicitate (name dropping);
  • cinismul și superioritatea morală;
  • tonul publicitar.

Poți scrie la persoana I, mai ales în eseuri sau reportaje. Acest lucru, însă, trebuie să ajute materialul jurnalistic, să aducă subiectului o latură nouă. 

O regulă utilă este să-ți concepi materialul ca și cum ai povesti subiectul cuiva care aude pentru prima dată de el.

Limbaj și stil

Preferăm fraze clare, cu verbe active și paragrafe aerisite. Evităm frazele foarte lungi, diateza pasivă („se constată”, „se realizează” etc.) și formulările greoaie.

Folosim un limbaj incluziv, care respectă demnitatea persoanelor despre care scriem (ex: romi, persoane fără adăpost, persoane cu dizabilități, migranți, persoane transgen, membri ai comunității LGBTQIA+ etc.).

Textele pe teme sensibile, care pot provoca reacții emoționale puternice, sunt marcate ca atare prin avertismente. 

Citarea și sursele

Textele bazate pe predocumentare din surse scrise trebuie să indice clar sursele citate. Astfel de surse preexistente online sunt marcate prin inserarea de hyperlinkuri către acestea, nu prin note de subsol sau bibliografie la final. 

Textele care conțin termeni de specialitate ce necesită explicații pot include un glosar final sau casete informaționale. 

Titluri și structurarea textului

Titlurile Scena9 trebuie să fie clare, specifice și ancorate în poveste. Evităm formulările excesiv de academice și inaccesibile și nu facem clickbait. Preferăm titluri care au între 5 și 14 cuvinte. Titlul de pe site și cel folosit în social media pot fi diferite, în sensul în care, pe social media uneori folosim formulări mai directe.

Fiecare material începe cu un lede/deck sau șapou, adică una-două fraze clare, care anunță subiectul și tema textului, fără, însă, a-l rezuma integral.

Publicăm longform (texte lungi), însă lungimea optimă a unui text este de circa 15.000 de semne cu spații (aproximativ 2.000 de cuvinte).

Textele lungi (peste 2.000-2.500 de cuvinte) pot fi structurate prin subtitluri/intertitluri, care anunță tema fiecărei secțiuni în parte.

Reguli de scriere

Toate textele publicate folosesc diacriticele românești corecte (ă, î, ș, ț, â) și respectă normele gramaticale în vigoare.

Pentru citate folosim ghilimele (cele corecte în limba română, adică „”, nu “”) și nu italice.Când există un citat în cadrul citatului îl marcăm prin ghilimele franțuzești («»). Putem edita ușor citatele pentru claritate, eliminarea redundanțelor și/sau corectarea erorilor gramaticale, dar păstrăm vocea și intenția/ideea sursei.

În textele Scena9 titlurile de cărți, filme, spectacole, albume se scriu cu italice, iar titlurile de articole, capitole, eseuri sau melodii individuale se pun între ghilimele („”).

După titlurile de filme se adaugă, în paranteze, anul lansării, numele regizorului și țara. Ex.: Titlu film (2025, r. Sergiu Nicolaescu, România).

După titlurile de cărți se adaugă, în paranteze, anul lansării, editura și, dacă este cazul, numele persoanei care semnează traducerea. Ex.: Tltlu carte (2025, Humanitas, trad. Iulia Popescu).

Numeralele de la 1 la 12 sunt scrise cu litere, exceptând situația în care apar în cadrul unei date, al unui procent etc. Pentru fracții folosim virgula, nu punctul (ex.: 2,45, nu 2.45). Pentru numeralele de ordinul miilor folosim punctul (ex: 2.000, nu 2000), cu excepția anilor. 

Dialogurile sunt marcate prin linia de dialog la începutul fiecărei replici.

Folosim anglicisme/romgleză în măsura în care nu afectează inteligibilitatea textului. Anglicismele non-uzuale, precum și orice termeni din alte limbi care nu sunt încetățeniți în română, sunt marcate prin italice.

9 greșeli de evitat atunci când lucrezi la materialul tău 

1.❌ Faci o introducere foarte generală/abstractă. 

✅Materialele funcționează cel mai bine atunci când pornesc de la o scenă, o persoană sau un moment concret.

2. ❌ Dai prea mult context înainte să spui povestea și/sau încerci să acoperi subiectul în mod exhaustiv. 

✅Cititorul încă nu știe de ce trebuie să-i pese de ceea ce e în spatele poveștii, deci mai bine începi cu povestea în sine. Contextul poate fi inserat pe parcurs, în măsura în care e relevant pentru poveste.

3. ❌Subiectul e bun, dar unghiul de abordare rămâne neclar. Cititorul nu află limpede, din capul locului, despre ce e, de fapt, materialul.

✅Materialele care funcționează au un „fir roșu” conducător sau o întrebare centrală, care transpare clar, de la început până la final.

4. ❌Textul face generalizări fără acoperire – formulări de tip „Societatea noastră este…”.

✅Preferăm întotdeauna exemplele concrete și observațiile documentate.

5. ❌Textul conține prea multe citate lungi, astfel încât poate ajunge să fie alcătuit din paragrafe întregi de citat și foarte puțină narațiune/reflecție/analiză.

✅Folosește citate relevante, puternice, care completează povestea, dar nu o spun în locul tău.

6. ❌Materialul folosește limbaj academic în exces.

✅Scriitura jurnalistică este, în primul rând, accesibilă pentru cititor – ceea ce nu înseamnă că recurgem la suprasimplificare. Un text poate fi, în același timp, accesibil ca lectură și nuanțat/complex ca idei.

7. ❌Textul îi impune/explică cititorului ce trebuie să creadă.

✅În loc de concluzii, care pot părea teziste/moralizatoare, preferăm să introducem în texte argumente, observație și voci relevante pe subiect, lăsând cititorul să-și formeze propria opinie.

8. ❌Ai scris un text despre un fenomen social, dar l-ai construit doar din opinii și observații personale.

✅O analiză bună necesită adesea muncă de teren și/sau interviuri.

9. ❌ Textul conține informații care nu au fost verificate.

✅Procesul de fact checking se desfășoară în timpul editării, însă înainte de a trimite un prim draft de text este bine să verifici, măcar minimal, informațiile care apar în material.

Dacă vrei să salvezi acest ghid în format .pdf, îl găsești aici.