Acum două zile, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a decis că utilizarea termenului „penali” de către președintele României, Klaus Iohannis, „reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate a persoanelor care se află în procedură judiciară fără a fi condamnați” și l-a sancționat cu o amendă de 2.000 de lei. 

Ce se întâmplă la CNCD, instituție „autonomă, sub control parlamentar” a cărei misiune e de „garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării”? În ultimele luni, deciziile CNCD au creat valuri de indignare în spațiul public: premierul Viorica Dăncilă a scăpat fără sancțiune după ce i-a caracterizat pe unii europarlamentari români drept „autiști”, Mihai Tudose - pe-atunci premier - a primit doar un avertisment după ce a amenințat că „dacă steagul acela [secuiesc] flutură în vânt, toţi cei responsabili de acolo flutură şi ei lângă steag”. Doar cu avertisment a fost sancționat și senatorul PSD Șerban Nicolae, cel care a jignit-o pe colega sa din Parlament, deputatul USR Cosette Chichirău, întrucât Colegiul CNCD a considerat că omul politic a avut „circumstanțe atenuante”. În schimb, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a fost amendat cu 1.000 de lei pentru că a comparat-o pe Viorica Dăncilă cu un „pavian cu mantie”, iar publicația Times New Roman a primit amenzi totale de 16.000 de lei după un articol jignitor la adresa partenerei liderului PSD, Liviu Dragnea.    

Verdictul de miercuri vine după o a doua ședință în care Colegiul director al CNCD a analizat o declarație din februarie a președintelui României. Iohannis spusese atunci că „nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea DNA”. Publicația Lumea Justiției (luju.ro) - cunoscută pentru desele atacuri la adresa unor procurori și judecători - a depus o plângere la CNCD. La prima dezbatere din Colegiul director al Consiliului, scorul fusese egal (4-4) între cei care considerau că folosirea cuvântului „penali” înseamnă discriminare și cei care nu vedeau astfel lucrurile. Pe 18 aprilie 2018, după ce Parlamentul a numit un al nouălea membru al Colegiului, pe Theodora Bertzi, propusă de ALDE, balanța a înclinat către sancționarea președintelui. Bertzi mai fusese numită în CNCD în 2013, însă pe-atunci ea fusese propusă de PNL. Liderul liberalilor, Ludovic Orban, a anunțat că va ataca la Curtea Constituțională componența CNCD, întrucât postul ocupat de Bertzi ar aparține partidului său. Bertzi este soția cântărețului Ducu Bertzi, urmărit penal pentru abuz în serviciu și conflict de interese într-un dosar ce vizează activitatea Radioului public.  

Anul trecut a intrat în Colegiul CNCD și Tatiana Veronica Sandu, la acea vreme șefa organizației de femei a PSD Teleorman. Tot în 2017, Maria Lazăr, fost secretar general al Organizației Femeilor Social Democrate (OFSD), a fost reînvestită pentru un mandat de cinci ani. 

La câteva ore după decizia de miercuri, președintele instituției, Asztalos Csaba, scria pe contul său de Facebook că nu crede că există în România judecător care să mențină o asemenea sancțiune și că va pune la dispoziția instanței motivele pentru a o îndrepta. Csaba adăuga și hashtag-ul #cncdindependent la finalul postării. El făcuse opinie separată de colegii săi și după decizia de a nu taxa declarația premierului Viorica Dăncilă despre europarlamentarii „autiști”. Într-un interviu acordat Scena9.ro, președintele CNCD vorbește despre „standardele duble” ale instituției și despre stabilirea limitelor libertății de exprimare într-o țară tot mai polarizată, în care discuțiile raționale sunt tot mai greu de purtat.   

Organizația Active Watch a depus ieri o coroană de flori la sediul CNCD, pentru a marca în mod simbolic „moartea” instituției. Foto: Digi24.ro

Cum s-a ajuns la decizia de sancționare a președintelui?

Am avut două ședințe în care am dezbătut această plângere. În prima ședință, am avut un vot de patru la patru, pentru că în acel moment al nouălea membru nu era numit de Parlament. A fost numit al nouălea membru [Theodora Bertzi - n.r.], am reluat dosarul, a avut loc o dezbatere, fiecare și-a expus argumentele.

Ce argumente au existat din partea celor care au susținut sancțiunea?

Argumentele au ținut de faptul că această exprimare are o conotație peiorativă. De fapt, ea nici nu există în DEX, ci mai mult în zona de argou. Apoi, a fost faptul că [etichetarea] afectează demnitatea umană a celor care sunt părți într-o procedură penală, inclusiv prezumpția de nevinovăție a acestora. Venind această exprimare de la persoana care îndeplinește cea mai înaltă demnitate în stat, ea ar avea efecte negative în societate și ar crea o atmosferă ostilă, degradantă, umilitoare la adresa acestor persoane. În concluzie, se constată o formă de discriminare prin încălcarea demnității umane a acestor persoane și s-a propus sancționarea cu o amendă contravențională. Opinia minoritară a fost că...

Ca să lămurim: dumneavoastră ați făcut opinie separată.

Da, eu sunt în opinia minoritară. Au fost cinci voturi pentru constatare cu sancțiune și patru voturi împotriva acestei soluții majoritare. Opinia minoritară se fundamentează pe faptul că, luând în considerare contextul, președintele nu a făcut referire la o categorie de persoane sau la „penali” în sens peiorativ pentru a le afecta demnitatea umană sau prezumpția de nevinovăție, ci a făcut referire la persoane care au criticat funcționarea Direcției Naționale Anticorupție. De altfel, imediat după ce președintele folosește acest cuvânt, în următoarea propoziție spune că nu va media între inculpați și DNA, deci explică imediat ce înțelege prin „penali”. A folosit în mod eronat acest cuvânt, dar nu cu intenția de a prejudicia pe cineva. Președintele a avut o declarație politică - deși nu e om politic în sensul Constituției, în sens larg face declarații politice. Mai mult, persoanele vizate sunt, la fel, oameni politici sau foști oameni politici.

Reprezintă ei o categorie lipsită de apărare?

Nu cred că ăsta e elementul principal, pentru că și un om politic poate fi discriminat. Președintele s-a referit, însă, la faptul că acele persoane se află într-un proces penal, au fost condamnați în primă instanță, sunt inculpați, iar în privința credibilității lor - atunci când atacă justiția și funcționarea Parchetului - există o rezervă. Opinia minoritară, adică noi, cei patru, am considerat că s-a aflat în limitele libertății de exprimare. Evident că „penali” poate avea conotație peiorativă, dar nu în contextul în care a fost folosit. N-a vorbit de o persoană condamnată penal care și-a ispășit pedeapsa și ulterior a vrut să se angajeze undeva și n-a putut pentru că a fost etichetat ca „penal”. Acolo da, am fi într-o situație clară de discriminare. 

„Mi-e greu să explic public de ce această discrepanță între decizia de ieri [miercuri - n.r.] și decizia în cazul Dăncilă. Acolo se impunea o constatare cu un avertisment, așa cum în dosarul de ieri suntem, din punctul meu de vedere, în limitele libertății de exprimare.” - Asztalos Csaba, președitnele CNCD

O altă decizie la care ați făcut opinie minoritară a fost cea cu privire la doamna premier Viorica Dăncilă și la faptul că a folosit cuvântul „autist” referindu-se la unii europarlamentari. Apare această paralelă: premierul folosește cuvântul „autiști” și nu este sancționată, iar președintele este sancționat pentru cuvântul „penali”. 

Ar trebui să întrebați opinia majoritară, eu am avut opinie separată...

Cum au stat, însă, lucrurile atunci?

Au fost 8 membri prezenți la ședință, a fost un vot cu 7 la 1. Din punctul meu de vedere, s-a folosit cu sens peiorativ acel cuvânt ce privește un grup de persoane vulnerabile. Ca atare, în acel caz trebuia cel puțin un avertisment, pentru că vorbim de premierul României, care e formator de opinie și emite anumite mesaje. Așa cum a fost relevantă și declarația președintelui, din perspectiva dreptului la demnitate și a calității celui care face declarația. Mi-e greu să explic public de ce această discrepanță între decizia de ieri [miercuri - n.r.] și decizia în cazul Dăncilă. Acolo se impunea o constatare cu un avertisment, așa cum în dosarul de ieri suntem, din punctul meu de vedere, în limitele libertății de exprimare. 

S-a schimbat atmosfera în vreun fel la CNCD?

Nu-mi acuz colegii de partizanat în stânga sau în dreapta, eu rămân la nivelul rațiunii și al analizei juridice și de fapt. Vedem că, din păcate, în unele situații, avem standarde duble. Asta este problema instituției în acest moment.

Se simte politicul mai mult?

Eu, personal, nu simt, pentru că n-am nicio presiune politică, de niciun fel. Și deja sunt tăbăcit, am văzut multe. Sunt în instituție din 2002, de la înființare, din 2005 conduc. Și în societate avem o polarizare în care taberele văd în alb și negru totul, nu iau în considerare circumstanțele: dacă ăla a fost dintr-o parte, trebuie sancționat. Impresia mea este că, în anumite situații, se încearcă utilizarea instituției ca o măciucă în lupta politică curentă. E o provocare pentru noi să evităm această situație. 

Vă aflați într-o postură foarte delicată, pentru că sunteți președintele instituției. 

Am fost întotdeauna: sunt și ungur, și președinte, și la Discriminare… (Râde)

Bănuiesc că ați primit multe reacții.

Da. N-am făcut anunțul cu privire la opinia separată ca să mă disculp, pentru că-mi asum hotărârea Colegiului. Dar cred că e important să avem dezbatere publică cu privire la funcționarea unei instituții, la limitele libertății de exprimare și la aspectele ce țin de analiza unor spețe, chiar dacă e o naivitate să credem că în actualul context din societate putem să avem discuții raționale pe un astfel de subiect. Eu mă străduiesc. 

Ați folosit în postarea de ieri [miercuri - n.r.] hashtagul #cncdindependent. Ce înseamnă?

Scrie în lege: e o autoritate autonomă și independentă. Dacă verificați declarațiile mele din anii precedenți, ori de câte ori am fost întrebat care este scopul principal al meu în acest mandat, a fost ca instituția să rămână independentă în activitatea sa, în special în soluționarea plângerilor. Puteam să pun și #freecncd, dar ar fi însemnat că deja suntem încorsetați. Nu e chiar așa. 

Mandatul dumneavoastră când se încheie?

Pe 26 aprilie 2020. N-am o problemă cu mandatul, pot să-l predau și mâine. Piața muncii e mare, cred că mi-aș găsi loc de muncă. Dacă condiția ca instituția să rămână independentă e să-mi predau funcția, n-am nicio problemă.

Foto: captură Digi24.ro