Muzică
Muzici de lift, mobilier și aeroport
Cristina Gârbea
O istorie a muzicii ambientale, un gen „pe cât de ignorabil, pe atât de interesant”.
O istorie a muzicii ambientale, un gen „pe cât de ignorabil, pe atât de interesant”.
Alternative festive la muzica de Crăciun din fiecare an.
Pe Strada Lăutarilor din Clejani, curtea lui Caliu răsună cu acorduri de vioară, țambal, contrabas și acordeon, în speranța că tradiția merge mai departe. Că nu moare. Încă.
„Centaur”, albumul lui Petre Ștefan despre o generație de adolescenți care își doresc altceva de la viață.
Cum se uită la muzică unul dintre cei mai neconvenționali violoniști.
Despre scurta, dar fulminanta carieră a formației punk/thrash-metal & rap The Fire Kiss, din satul Telciu, județul Bisrița-Năsăud.
Poate că popularitatea lui Nosfe (Șatra B.E.N.Z.) era pur și simplu cea a unui tată iubitor, cald și înțelegător pentru puștii de 12 ani și alți respinși.
Facem o scurtă plimbare pe mapamondul folclorico-clasic, în pregătirea unui turneu muzical la temă care va avea loc în România.
Lhasa de Sela (27 septembrie 1972 - 1 ianuarie 2010).
În care se întâlnesc munca solitară și adesea lipsită de feedback a scriitoarei Lavinia Braniște cu cea, în multe feluri opusă, a muzicianului Eduard Gabia.
Facem o scurtă trecere în revistă a universului operei occidentale, ca să ajungem apoi în prezent, la „Opera in Your Pocket”, un proiect care prezintă trei micro-opere contemporane.
Mike Portnoy, Tomas Haake și Gavin Harrison, trei dintre cei mai importanți toboșari contemporani, au fost prezenți pe scena de la Sibiu, la ARTmania 2022
Printre vacanțe și festivaluri, muzica românească izbuteste să se facă auzită. Două albume ale unor trupe deja rodate, dar și unul cu revoltă.
O listă cu câteva favorite personale, pe care poate abia le descoperi și merită văzute.
Fiecare formă de exprimare artistică are reprezentanți pe care istoria i-a numit „teribiliști”. Vă prezentăm câțiva dintre ei.
O listă a extremelor: proiecte mai vechi care nu scapă de manierism & confort vs. două albume care destind nițel monotonia. Plus o reinterpretare a unei manele virale pe TikTok.
S-au petrecut lucruri importante în muzica autohtonă la începutul primăverii: un EP nou de la Emaa, album Orkid și (cel puțin) o referință la Ucraina.
Multe de ascultat și de comentat, de la o surpriză manelo-pop la trap de petrecere, de la folkism 2.0 la ambient ecolog.
Festivalurile încep să anunțe headlineri, cluburile fac liste tot mai lungi de concerte live, iar hip-hopul & trapul românesc sunt într-o formă de excepție.
Am scotocit în arhiva interviurilor care n-au apucat să fie publicate și am descoperit o conferință și o șuetă cu „mama lăutarilor”, regretata etnomuzicologă Speranța Rădulescu.
S-a stins din viață cea mai importantă etnomuzicologă română contemporană, care i-a făcut pe lăutarii din România cunoscuți în lume.
Greve, inflație, sărăcie, primul McDonald’s, generația Pro și un album tragicomic de la Sarmalele Reci care poate fi despre toate astea. În 2021 a fost remasterizat și lansat pe vinil.
Ultima listă pe anul ăsta e destul de bogată în muzică bună, de la pop la hardcore punk, dar are și câteva chestii care nu conving.
Dacă până acum credeam că trendingul YouTube a devenit anost, în noiembrie am avut de unde alege.
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.