Partizan scoate album nou, după o lungă tăcere discografică. „Nori peste Sălăjan” amplifică sound-ul extraterestru al trupei legendare născute în haosul anilor 2000 și cimentează prietenia de-o viață dintre Artan și Suedezu, cele două inimi nebune ale formației. I-am însoțit pe Partizan la repetiții și prin cartierul unde s-au format, pentru o poveste despre muzică și prietenie.
Un scurt ghid al întâlnirii dintre fotojurnalista lengendară Lee Miller, Lena Constante și Elena Pătrășcanu - două artiste române pe care le-au legat nu doar munca, convigerile și o prietenie strânsă, ci și închisoarea politică.
Lena Constante a fost o artistă care și-a întipărit viziunea în cărți pentru copii, marionete pentru spectacole de teatru, picturi, tapițerii, volume de memorialistică. Într-un moment istoric tensionat, ilustratoarea Sorina Vazelina aduce la lumină câteva pasaje din „Evadarea tăcută. 3.000 de zile singură în închisorile din România”, volumul de memorii al artistei despre anii petrecuți în detenție la jumătatea secolului trecut, fără niciun contact cu lumea.
De vorbă cu o tânără regizoare rusă, despre filmul în care a adunat moartea mamei ei, despărțirea de iubitul care fuge de mobilizare și supraviețuirea acestor pierderi, pe fundalul undergroundului din Moscova.
Dacă stai pe net, n-ai cum să nu dai peste picturile lui. Și să nu te identifici cu unele dintre ele. Lucian Prună mi-a povestit cum a ajuns să picteze viața omului obișnuit și cum a înlocuit galeria de artă cu social media.
Am stat de vorbă cu actrița și creatoarea de modă Zita Moldovan despre cum se simte Ziua Internațională a Romilor în acest an tensionat. „E o perioadă în care ne luăm de la orice”, crede Zita.
De vorbă cu Amanda Montell, autoarea cărții „Overthinking în epoca gândirii magice”, despre cele mai utile sau mai nocive biasuri cognitive, precum și despre supraîncrederea în sine a unora dintre cele mai importante figuri politice actuale.
Am fost în atelierul pictorului Șerban Savu, care a reprezentat România la Bienala de la Veneția de anul trecut. Am vorbit pe larg despre drumul lui prin arte și idei, și despre cum s-a inspirat din Tițian, Poussin și din realismul socialist pentru a reda viața cotidiană ce se deschide în fața ferestrei, despre cum arată programul lui de atelier și nesiguranța continuă cu care munca artistică vine la pachet.
Ursula Philippi este prima femeie organistă din istoria de cinci secole a Catedralei Evanghelice din Sibiu. Artista povestește despre cum a studiat în anii ’70 pe singurul loc scos la concurs pentru orgă și cum nu s-a putut despărți niciodată de instrumentul la care a cântat toată viața.
Pictorul Adrian Preda ilustrează relaţia tensionată dintre oameni şi animale pentru a pune la îndoială dominația umană pe Pământ. Am fost în atelierul lui din București, să povestim despre realism sintetic sau despre prețuirea cât se poate de naturală a biodiversității.
Pornind de la cartea „Nomadism. Despre gândirea care devine corp”, am avut o conversație cu Laura T. Ilea despre experiența ei ca cercetătoare în Canada, despre cum e să pendulezi ca scriitoare între două limbi, despre călătoriile ei în deșert și în Brazilia & despre frică și depășirea traumelor individuale și colective.
O echipă de cercetătoare a reușit să reconstituie din frânturi de istorii și o arhivă de imagini viața și munca Ellei Hintz, una dintre foarte puținele femei fotograf din Clujul începutului de secol 20.
George Vlad povestește despre expedițiile sale prin lume și despre filmele la care a lucrat ca inginer de sunet. Printre ele, Mufasa: The Lion King și Dune 2, pentru care a înregistrat sunetele deșertului.
Am discutat cu Vlaicu Golcea despre „Urși”, prima piesă de teatru radiofonic creată cu dataset AI în România. Bonus: reflecții asupra șabloanelor în artă, posibilii pași spre a descoperi „the new new” în materie de muzică și împăcarea omului cu mașinăria.
Mihaela Cîmpeanu vorbește despre ce înseamnă să fii artistă romă în România zilelor noastre, despre rasismul adânc înfipt în instituții și atitudini, dar și despre puterea de a merge înainte. Lucrările artistei fac referire la situația dezavantajată a romilor și a femeilor în societate și au fost expuse la Bienala de Arte de la Veneția în 2007, pe când era încă studentă.
I-am invitat pe artiștii Lia & Dan Perjovschi la un dialog deschis despre drumurile lor, de la școala de artă pe care o critică activ și azi, până la expozițiile lor în unele dintre cele mai importante instituții ale lumii, despre implicarea lor continuă în treburile cetății și epuizarea pe care o aduce, despre cum își privesc și discută reciproc lucrările și convingerile, despre sharing & scaring.
Într-un sat din Hunedoara, o fostă restauratoare și apoi liderul departamentului de conservare a textilelor de la The Metropolitan Museum of Art, unul dintre cele mai celebre muzee din lume, aflat la New York, aduce și conservă obiecte textile din toată lumea.
„Expoziţia Dan Popescu”, găzduită la palatul Lahovary din București, aduce laolaltă mai mult de 500 de lucrări de la peste 40 de artiști români, cu promisiunea de a împărtăşi cu noi toţi istoria artei adunată în cei 21 de ani de existență a galeriei independente H’art. Un tur subiectiv prin expoziție, prin munca și mintea lui Dan Popescu.
De doi ani de zile, o tânără jurnalistă și fotografă călătorește în toate punctele nevralgice de pe harta Ucrainei ca să ne arate războiul de la ea de acasă.
Am vorbit cu fotojurnalistul Vadim Ghirda despre bine și rău, deziluzie și speranță, frumusețe și frică. Despre jurnalism și relația din ce în ce mai complicată cu adevărul, despre eroii neștiuți care fac posibilă munca corespondenților de război. Despre bagajul de suferințe pe care l-a adunat în cei 34 de ani, de când merge în inima conflictelor din toată lumea.
Când carpetele de pe pereţii bunicii se împletesc cu problemele unei societăţi în derivă, înseamnă c-ai ajuns pe tărâmul lui Megan Dominescu. O artistă vizuală cu totul specială, care construieşte cu andrelele o lume paralelă, în care animalele ajung la putere.
O conversație cu curatoarea Adelina Luft, despre poziționarea Europei de est în relație cu discursul decolonial și Sudul global, dar și despre munca ei de curatoriat la Bienala Jogja 17, care a avut loc anul trecut în Indonezia.
O brutăreasă de 20 de ani vrea să-și croiască o viață de care să fie mândră. Până atunci, are de pregătit sute de cozonaci pentru mesele noastre de Crăciun.
Există oameni care muncesc din greu pentru ca ceilalți să aibă un Crăciun fără griji. Ei sunt eroii neștiuți ai sărbătorilor. Astăzi vă invităm să aflați cum arată o zi de muncă pentru un chef care transformă o masă festivă într-o experiență de fine dining. Acest articol face parte dintr-o campanie susținută de HONOR.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
