Exploratori / Muzică
VIDEO Folclorul integrat în stil de viață. De vorbă cu cântăreața Mădălina Pavăl
Alexandra Țipțer, Claudiu Popescu
Cântăreața Mădălina Pavăl vorbește despre folclor, carierei ei muzicală și noul turneu prin țară.
Cântăreața Mădălina Pavăl vorbește despre folclor, carierei ei muzicală și noul turneu prin țară.
Dacă există un nume care și-a lăsat amprenta pe aproape toate filmele esențiale ale Noului Val românesc, acela e Răzvan Rădulescu. Regizor și scenarist, Rădulescu a scris o parte din cinematografia care a schimbat felul în care se spun poveștile pe ecran. La 20 de ani de la lansarea filmului „Moartea domnului Lăzărescu”, la care a lucrat, am stat de vorbă cu Răzvan Rădulescu despre cinema și ecourile Noului Val, despre literatură, prietenie și clavecine.
Am fost la Timișoara să vedem cea mai amplă retrospectivă a lui Dan Perjovschi de până acum. L-am urmărit desenând pe pereți, urcat pe o scară metalică, și am încercat să înțelegem cum arată România ultimelor decenii prin ochii lui critici și lucizi.
„De ce vocile unor oameni sunt auzite, iar ale altora sunt ignorate sau trecute cu vederea?” este întrebarea la care caută răspunsuri Shirish Kulkarni, jurnalist, cercetător și organizator comunitar din Marea Britanie. Într-o industrie a jurnalismului adesea definită de termene limită și o supraabundență de informații, Kulkarni propune un reset.
La Băile Govora, printre vile părăsite, izvoare sulfuroase și legende cu copii dispăruți, realitatea se topește în ficțiune. M-am plimbat cu scriitorul Cătălin Ceaușoglu prin unul dintre decorurile romanului său „Dezrădăcinații” – un noir est-european, în care misterele, secretele și atmosfera de „Twin Peaks comunist” se trezesc la viață.
În canicula de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, am stat de vorbă cu regizorul Eugen Jebeleanu despre spectacolul său „E doar sfârșitul lumii”, dar și despre tocuri, candoare și identitate queer.
Partizan scoate album nou, după o lungă tăcere discografică. „Nori peste Sălăjan” amplifică sound-ul extraterestru al trupei legendare născute în haosul anilor 2000 și cimentează prietenia de-o viață dintre Artan și Suedezu, cele două inimi nebune ale formației. I-am însoțit pe Partizan la repetiții și prin cartierul unde s-au format, pentru o poveste despre muzică și prietenie.
Un scurt ghid al întâlnirii dintre fotojurnalista lengendară Lee Miller, Lena Constante și Elena Pătrășcanu - două artiste române pe care le-au legat nu doar munca, convigerile și o prietenie strânsă, ci și închisoarea politică.
Lena Constante a fost o artistă care și-a întipărit viziunea în cărți pentru copii, marionete pentru spectacole de teatru, picturi, tapițerii, volume de memorialistică. Într-un moment istoric tensionat, ilustratoarea Sorina Vazelina aduce la lumină câteva pasaje din „Evadarea tăcută. 3.000 de zile singură în închisorile din România”, volumul de memorii al artistei despre anii petrecuți în detenție la jumătatea secolului trecut, fără niciun contact cu lumea.
De vorbă cu o tânără regizoare rusă, despre filmul în care a adunat moartea mamei ei, despărțirea de iubitul care fuge de mobilizare și supraviețuirea acestor pierderi, pe fundalul undergroundului din Moscova.
Dacă stai pe net, n-ai cum să nu dai peste picturile lui. Și să nu te identifici cu unele dintre ele. Lucian Prună mi-a povestit cum a ajuns să picteze viața omului obișnuit și cum a înlocuit galeria de artă cu social media.
Am stat de vorbă cu actrița și creatoarea de modă Zita Moldovan despre cum se simte Ziua Internațională a Romilor în acest an tensionat. „E o perioadă în care ne luăm de la orice”, crede Zita.
De vorbă cu Amanda Montell, autoarea cărții „Overthinking în epoca gândirii magice”, despre cele mai utile sau mai nocive biasuri cognitive, precum și despre supraîncrederea în sine a unora dintre cele mai importante figuri politice actuale.
Am fost în atelierul pictorului Șerban Savu, care a reprezentat România la Bienala de la Veneția de anul trecut. Am vorbit pe larg despre drumul lui prin arte și idei, și despre cum s-a inspirat din Tițian, Poussin și din realismul socialist pentru a reda viața cotidiană ce se deschide în fața ferestrei, despre cum arată programul lui de atelier și nesiguranța continuă cu care munca artistică vine la pachet.
Ursula Philippi este prima femeie organistă din istoria de cinci secole a Catedralei Evanghelice din Sibiu. Artista povestește despre cum a studiat în anii ’70 pe singurul loc scos la concurs pentru orgă și cum nu s-a putut despărți niciodată de instrumentul la care a cântat toată viața.
Pictorul Adrian Preda ilustrează relaţia tensionată dintre oameni şi animale pentru a pune la îndoială dominația umană pe Pământ. Am fost în atelierul lui din București, să povestim despre realism sintetic sau despre prețuirea cât se poate de naturală a biodiversității.
Pornind de la cartea „Nomadism. Despre gândirea care devine corp”, am avut o conversație cu Laura T. Ilea despre experiența ei ca cercetătoare în Canada, despre cum e să pendulezi ca scriitoare între două limbi, despre călătoriile ei în deșert și în Brazilia & despre frică și depășirea traumelor individuale și colective.
O echipă de cercetătoare a reușit să reconstituie din frânturi de istorii și o arhivă de imagini viața și munca Ellei Hintz, una dintre foarte puținele femei fotograf din Clujul începutului de secol 20.
George Vlad povestește despre expedițiile sale prin lume și despre filmele la care a lucrat ca inginer de sunet. Printre ele, Mufasa: The Lion King și Dune 2, pentru care a înregistrat sunetele deșertului.
Am discutat cu Vlaicu Golcea despre „Urși”, prima piesă de teatru radiofonic creată cu dataset AI în România. Bonus: reflecții asupra șabloanelor în artă, posibilii pași spre a descoperi „the new new” în materie de muzică și împăcarea omului cu mașinăria.
Mihaela Cîmpeanu vorbește despre ce înseamnă să fii artistă romă în România zilelor noastre, despre rasismul adânc înfipt în instituții și atitudini, dar și despre puterea de a merge înainte. Lucrările artistei fac referire la situația dezavantajată a romilor și a femeilor în societate și au fost expuse la Bienala de Arte de la Veneția în 2007, pe când era încă studentă.
I-am invitat pe artiștii Lia & Dan Perjovschi la un dialog deschis despre drumurile lor, de la școala de artă pe care o critică activ și azi, până la expozițiile lor în unele dintre cele mai importante instituții ale lumii, despre implicarea lor continuă în treburile cetății și epuizarea pe care o aduce, despre cum își privesc și discută reciproc lucrările și convingerile, despre sharing & scaring.
Într-un sat din Hunedoara, o fostă restauratoare și apoi liderul departamentului de conservare a textilelor de la The Metropolitan Museum of Art, unul dintre cele mai celebre muzee din lume, aflat la New York, aduce și conservă obiecte textile din toată lumea.
„Expoziţia Dan Popescu”, găzduită la palatul Lahovary din București, aduce laolaltă mai mult de 500 de lucrări de la peste 40 de artiști români, cu promisiunea de a împărtăşi cu noi toţi istoria artei adunată în cei 21 de ani de existență a galeriei independente H’art. Un tur subiectiv prin expoziție, prin munca și mintea lui Dan Popescu.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.