Arte vizuale / Street art

Banksy fals și neautorizat, acum și la Arcul de Triumf

de Victoria Carasava

Publicat pe 11 septembrie 2019

Am fost la expoziția „The Art of Banksy”, deschisă la Arcul din Triumf din București până pe 27 octombrie, ca să înțeleg de ce lucrările unui artist stradal subversiv și pacifist sunt într-un monument care comemorează victoria României în Primul Război Mondial. În schimb, am aflat că niciuna dintre lucrările lui Banksy de la București nu este originală și că expoziția în sine nu e recunoscută de artist, informații pe care organizatorii le amintesc doar ambiguu, în treacăt.

Zeci de turiști se îngrămădesc la începutul lui iunie să facă poze la intrarea Muzeului de Artă Modernă Moco din Amsterdam, unde, pe un fundal roz, un nume oprește orice trecător: Banksy. O lună și jumătate mai târziu, o pagină pe Facebook îmi atrage atenția că lucrările artistului misterios au ajuns și la București: The Art of Banksy la Arcul de Triumf. Doar că de data asta nu am mai dat peste turiști încântați. În schimb, m-am lovit de o demonstrație de FAKE, după cum anunță chiar Banksy, pe pagina lui oficială. 

Despre Banksy, cel mai faimos artist de stradă din lume, regizor part-time și activist, nu se știe mai nimic, cu excepția unui detaliu - e din Bristol. Asta explică într-o oarecare măsură popularitatea lui indiscutabilă în Anglia, dar faima internațională de care se bucură artistul are mai mult de-a face cu temele anti-sistem pe care le abordează din anii ‘90 în stencilurile și graffitiurile lui. Din Londra, unde primează mesajele anti-consumerism, anti-capitalism și anti-supraveghere, până la zidul dintre Israel și Palestina, unde critică violența și războiul, trecând prin Muzeul Tate, unde în anii 2000 făcea exerciții de guerrilla art și își instala incognito o lucrare pe perete, Banksy și-a lăsat amprenta în orașe pe aproape toate continentele. Bucăți de zid cu lucrări ale lui sunt azi smulse din spațiul public și vândute pe sume generoase, iar printurile și picturile lui și-au făcut loc la licitațiile de lux, pe care Banksy le deturnează în stilul lui clasic. Acum un an, imediat ce lucrarea lui celebră Fetiță cu balon a fost vândută la Sotheby’s pentru mai bine de un milion de lire, pânza s-a autodistrus: a fost tăiată în fâșii de un dispozitiv instalat în ramă, declanșat la cererea artistului. 

Replici Banksy în Arcul de Triumf.

The Art of Banksy „Without Limits” la Arcul de Triumf face parte dintr-o serie internațională de expoziții, itinerată la Amsterdam, Londra, Roma, Berlin, Tel Aviv, Toronto, Montreal, Milano și Paris. În România, e adusă de compania Events, cu sprijinul Primăriei Municipiului București, care a pus la dispoziție spațiul, prin intermediul Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic. Events e compania care a adus în România și expoziția The Art of Banksy din Cluj, deschisă la Casa Vaida Voevod îpână pe 3 noiembrie. Pe site-ul oficial al expoziției, la secțiunea București, găsești mențiunea că expoziția e neautorizată. 

Într-o postare de pe Facebook, organizatorii menționează o altă informație importantă, dar care lipsește cu desăvârșire de pe site și de pe afișul de promovare: „Expoziția The Art of Banksy, plecată în 2016 din Istanbul (...) cuprinde peste 50 de tablouri, fotografii, șabloane și obiecte 3D - cópii first-hand după originalele Banksy - ce vor fi instalate în interiorul Arcului de Triumf.” Practic, plătești 35 de lei în timpul săptămânii și 40 de lei în weekenduri, ca să vezi niște cópii după lucrările lui Banksy, într-o expoziție despre care însuși artistul spune că e neautorizată.

La secțiunea de comentarii pe pagina oficială de Facebook a evenimentului, unde mai mulți sesizează faptul că expoziția e neautorizată, răspunsul organizatorilor e următorul: 

„Sintagma din comunicarea noastră semnalizează tot ce trebuie semnalizat. Așa cum o face și Banksy, la rândul lui. Fiecare în felul său, evident. Iar stilul Banksy este inconfundabil, prin puterea cuvintelor folosite. Și, cu toate acestea, tot nu înțelegem unde este minciuna.”

Organizatorii nu menționează nici că la multe dintre expozițiile din străinătate (de exemplu Istanbul sau Berlin) au fost aduse într-adevăr printuri originale, nu cópii. 

Am vrut să vedem cum s-a ajuns aici. 

Replică după „Sweep it under the carpet”, stânga.

Banksy made in Turkey

Expoziția de la București, la fel ca cea de la Amsterdam, face parte dintr-un circuit internațional de expoziții sub umbrela The Art of Banksy, gândit de Kemal Gürkaynak, afacerist turc și deținătorul brandului cu același nume prin Statu Company, și Steve Lazarides, curatorul acestor expoziții și agentul lui Banksy până în 2008. 

Turul de forță antreprenorială a început în 2016 la Istanbul, un loc neașteptat pentru stilul lui Banksy, luând în considerare climatul politic conservator și cenzura din regimul Erdoğan. Organizatorii expoziției-mamă sunt Ministerul turc pentru Cultură și Turism și Global Investment Holdings (GIH), una dintre cele mai mari corporații financiare din Turcia, actor crucial în privatizarea porturilor și transformarea urbană, ce profită de pe urma gentrificării centrelor istorice ale Istanbulului. Global Karaköy, galeria ce s-a deschis odată cu expoziția Banksy, era amplasată chiar în sediul recent restaurat al companiei GIH. Un partener important a fost atunci Istanbul Entertainment Group (IEG), al cărei director general e Kemal Gürkaynak.

La Istanbul, au fost reunite în jur de 85 de printuri și tablouri originale Banksy, dintre care o mare parte aparțineau lui Lazarides, fostul agent al artistului, iar restul proveneau de la diverși colecționari de artă. O lucrare originală de Bansky poate fi, practic, un graffiti (dintre care foarte puține încă există), un tablou, un film (vezi revoluționarul Exit through the Gift Shop) sau o instalație (cum ar fi Dismaland, parodie după parcurile de distracții, sau The Walled Off Hotel, un hotel în inima Betleemului, gândit ca prilej de dialog despre conflictul dintre Israel și Palestina ). Cu toate astea, la începutul anilor 2000, artistul a creat și o serie de câteva sute de printuri ce au la bază graffitiuri, și care, de multe ori, sunt considerate și ele lucrări originale, în ciuda faptului că sunt reproduceri. În expozițiile itinerante The Art of Banksy, majoritatea lucrărilor sunt astfel de printuri, deși există și câteva tablouri, și toate sunt considerate originale

„The Art of Banksy” în Arcul de Triumf.

Doar că recent, o parte dintre expoziții, printre care și cea din București, au început să fie organizate folosind cópii după printuri și tablouri. Cu alte cuvinte, la expoziția din Arcul de Triumf, spre deosebire de multe expoziții The Art of Banksy din străinătate, nu există nicio lucrare originală. Tot ce poți vedea sunt cópii făcute după printuri și tablouri originale. Practic, poți să îți scoți și tu la imprimantă o copie după Banksy, doar că s-ar putea să nu fie la rezoluția la fel de bună. Și mai e o diferență. Spre deosebire de Kemal Gürkaynak, nu deții dreptul legal să-ți plimbi copia prin lume și să le ceri oamenilor bani ca s-o vadă sub umbrela The Art of Banksy

„Știți că nu are nicio legătură cu mine, nu?”

Afaceristul turc spunea în 2016 că brandul The Art of Banksy s-a născut din dorința de a aduce mesajele politice ale lui Banksy la un public cât mai larg, deși cele mai multe lucrări ale artistului britanic sunt din capul locului accesibile, fiind realizate în spațiul public. Mai mult, conform Wall Street Journal, avocatul artistului chiar a declarat că Banksy nu se opune încălcării drepturilor de autor în scopuri recreative, și că oricine poate descărca de pe site-ul oficial lucrările lui pentru uz personal. Adică oricine are acces la lucrările lui gratis. Inclusiv cartea dedicată lui, Wall and Piece, tradusă și în română ca Arta la zid, se deschide prin precizarea „Copyright is for losers ©™” („Copyrightu-i pentru fraieri ©™”). Și aici, viziunea lui Banksy se desparte iremediabil de cea a lui Gürkaynak, care mai anunța atunci și că  „scopul meu este să îl fac mai comercial și mai comercial și mai comercial”. 

Replică după „Police Kids”.

Și planul a funcționat. Doar pentru expoziția din Toronto de anul trecut, 50.000 de oameni au cumpărat bilete în avans, iar la Moscova și Sankt Petersburg o jumătate de milion de vizitatori s-au bulucit să vadă lucrările lui Banksy. 

Asta, în condițiile în care Lazarides, curatorul acestei serii, anunța încă de la bun început  într-un interviu că artistul nu fusese înștiințat în legătură cu acest proiect, adăugând însă că nu era nevoie să îi ceară permisiunea. Apoi, în vara anului trecut, în timp ce expoziția se afla la Moscova, Banksy a postat pe pagina oficială de Instagram o conversație cu un fan, din care reiese că ar fi pentru prima oară când afla despre existența expoziției: „Știți că nu are nicio legătură cu mine, nu? Nu taxez oamenii să vadă arta mea, decât dacă există o roată de bâlci.” 

De atunci, a apărut o rubrică pe site-ul oficial al lui Banksy care continuă să fie actualizată cu apariția fiecărei noi expoziții semnate The Art of Banksy. Sub toate aceste expoziții, inclusiv cea din Arcul de Triumf, apare scris FAKE. Tot acolo apare și poziția oficială a artistului vizavi de ele: „Publicul ar trebui să fie conștient că a existat o serie recentă de expoziții Banksy, dar niciuna dintre acestea nu este consensuală. Au fost organizate în întregime fără cunoștința sau implicarea artistului. Vă rugăm să le tratați ca atare.”

Replici Banksy în Arcul de Triumf.

Acum și în Arcul de Triumf

La expoziția de la București, copiile după Banksy sunt înșiruite pe pereții celor două scări din pilonii Arcului de Triumf. Spațiul îngust și sufocant, la care se adaugă o lumină obscură, creează mai degrabă o atmosferă dezolantă decât revelatoare. Printre exponatele din Arcul de Triumf apar copii după lucrări emblematice Banksy, precum Flying Copper, Mother Teresa, Pulp Fiction și Police Kids. Copia după Girl with Balloon are un loc privilegiat în cadrul expoziției, aflându-se într-o cameră separată, lângă un televizor gigant (pe care nu rula nimic când am fost la expoziție) și o placă ce îi comemorează pe regii Ferdinand și Carol I.

Dar poate cel mai grav e că, odată ajuns acolo, nu găsești niciun fel de informație curatorială și nici vreo mențiune că lucrările sunt cópii, nu originale. Descrierile care însoțesc aceste printuri nu sunt nici ele foarte de ajutor, constând doar în câteva informații foarte generale. Nu sunt menționate nici locurile unde au fost realizate graffitiurile care stau la baza printurilor, și nici relevanța lor. Pentru Flower Thrower, de exemplu, e crucial că graffitiul a fost realizat în Betleem și că vizează conflictul dintre Israel și Palestina, nu doar că e o critică asupra violenței, așa cum spune eticheta din expoziție. Ar fi fost, poate, interesant pentru public să afle că în spatele acestei lucrări se spune că s-ar fi aflat un moment crucial al Revoluției române, acela în care un protestatar ar fi strigat pentru prima oară „Jos Ceaușescu” pe 21 decembrie 1989, în fața Comitetului Central. Doar că la The Art of Banksy contextul lucrărilor se pierde cu totul printre afirmații generaliste.

Replică după „Flower Thrower”.
Replică după „Girl with balloon”.

Ioana Barbu, managerul de comunicare al evenimentului, spune că o parte din banii din bilete se duc la acoperirea costurilor de întreținere pentru Arcul de Triumf pe durata expoziției, dar că cea mai mare parte din bani se întoarce în Turcia, la Kemal Gürkaynak pentru închirierea lucrărilor-cópii. Potrivit lui Barbu, peste 8.000 de oameni ar fi vizitat expoziția de Arcul de Triumf în decursul verii.

În ceea ce privește amplasarea expoziției, Oana Zaharia, directoarea Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic, spune că „Arcul de Triumf este recunoscut ca un simbol al libertății, al independenței și triumfului unei întregi națiuni, care, prin perseverență și forțe proprii, a reușit să își păstreze libertatea și să se impună în fața inamicilor. De aceea, am considerat că este cea mai potrivită locație în care să fie panotată această expoziție”.  Arcul de Triumf din București simbolizează victoria României în Primul Război Mondial, doar că multe dintre lucrările artistului britanic au mesaje împotriva războiului. Dar mai departe de principii subtile, Arcul de Triumf nu doar că nu e potrivit pentru o expoziție de street art subversiv - spațiul nu e potrivit pentru o expoziție în general. 

Decizia de a transforma Arcul de Triumf într-un spațiu pentru The Art of Banksy nu a fost contestată doar de fani Banksy. La celălalt capăt al spectrului ideologic, Partidul Dacismului Conservator Autonom (DAC) a solicitat Tribunalului Municipiului București anularea expoziției, susținând că aceasta ar fi „un afront adus unui simbol național”. Liderul Partidului DAC, Cătălin Berenghi, a fost și inițiatorul protestului împotriva construcției unei moschei în București în 2015.  

Replică după „Pulp Fiction”.
Replică după „Mother Teresa”.

The Art of Banksy ridică multe întrebări legate de puterea artei stradale într-un climat unde totul devine o marfă, inclusiv arta care critică acest fenomen. Mai are, de facto, arta stradală vreo putere, odată ce ajunge într-o galerie comercială sau într-o astfel de expoziție îndoielnică? Sau asistăm live la „clasicizarea” și îmblânzirea unei arte care inițial își avea forța în ilegalitate, nesupunere și critică? Indiferent de poziția lui Banksy față de aceste transformări și de opoziția lui față de formele de putere și mecanismele pieței de artă, ideile pe care el le-a concentrat în imagini circulă prin lume și produc bani. Gürkaynak, care s-a ocupat de curatoriatul expoziției din Arcul de Triumf, întrucât Lazarides nu mai este colaborator oficial al The Art of Banksy, avea dreptate cu planul lui de business: Banksy a devenit, chiar și fără să vrea, mai comercial și mai comercial și mai comercial

Video

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK