Generația 9 / Artists in Progress

Fă cunoștință cu cea mai tânără generație de artiști vizuali din Iași

de Sarah Muscalu, fotografii de Eduard Verde

Publicat pe 7 august 2019

Cum nu se întâmplă foarte des să găsiți deschise expoziții cu lucrări ale celor mai tineri absolvenți de arte (cu atât mai puțin când vine vorba de studenți din alte orașe), vă propunem să-i cunoașteți de la distanță pe cei mai recenți absolvenți ai specializării Foto-video de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. Tinerii artiști au expus luna trecută în spațiul Galeriei Victoria din Iași o selecție a proiectelor de licență și disertație și au prezentat un catalog al absolvenților, în care apar detalii despre artiști și lucrările lor. Proiectele expuse în acest an explorează imaginea fotografică prin diversele sale limbaje tehnice, de la cărți fotografice de artist, la instalații video și scurt metraje.

Prima serie de fotografii expusă, intitulată Incorporalitate, a lui Eduard Mihalachi, proaspăt licențiat  în fotografie, lucrează cu intervenția digitală pentru a construi imagine-conținut în interiorul imaginii-ansamblu. Cele trei peisaje de mari dimensiuni par a fi în prima fază simple ipostaze ale naturii, însă, după o privire mai atentă, privitorul descoperă în imagine fragmente, ecrane decupate din imaginea inițială și integrate asemenea unor portaluri către alte realități. Astfel, cadrul fotografic devine pretext pentru atenția asupra detaliului, a spațiului, timpului și autonomiei fotografice înțeleasă ca valoare instrinsecă a mediului artistic.

Flavius Ailenei, proaspăt licențiat,  propune o serie amplă de printuri digitale, sub forma unui discurs intimist analizat prin obiectivul camerei de fotografiat. Cele unsprezece fotografii descriu intimitatea artistului și detalii din spațiul confortului său personal - obiecte de mobilier, flori, pijamale, haine de casă etc.. Ailenei își asumă subiectivitatea prezenței, atât în spațiul artistic al imaginilor, cât și în spațiul intim în care performează un circuit al gesturilor relaționate cu instrospecția. 

Un alt tip de demers performativ l-a demonstrat în seria de trei printuri fotografice Eveline Enescu, licențiată în promoția 2019: printr-un exercițiu imaginativ, devine o super-eroină, personaj care pozează în relație cu obiecte relevante deceniilor dinaintea nașterii sale, cum ar fi televizoarele cu tub, casetofoanele sau  telefoanele cu receptor. Modul artificial în care personajul construit relaționează cu obiectele din contextul unde este pus tematizează atașamentul compulsiv, nociv demonstrat de un număr din ce în ce mai mare de persoane față de lucruri din jurul lor.

Tridimensionalitatea devine pentru Mălina Moncea (absolventă de master la Foto-video) un instrument complementar practicii sale artistice, care asociază fotografia cu obiectele printate 3D, pentru a obține un discurs ce leagă condiția post-socialistă a societății românești de memoria colectivă. Printurile de mari dimensiuni care surprind detalii ale macaralelor ce au invadat în ultimii ani spațiul urban ieșean sunt așezate în galerie într-o perspectivă unghiulară. Publicul este invitat să privească o instalație fotografică în prim-planul căreia sunt suspendate, printr-o sugestie la mecanismul de funcționare al macaralelor, obiecte simbol printate 3D (o găleată aurită cu sigla BCR, un crucifix integrat pe o seceră și un ciocan, o ancoră pe suprafața căreia este imprimată sigla fabricii Pakmaya) ce funcționează ca metafore ale contextului istoric, politic-religios, social.

Proiectul Oanei Nechifor, care tocmai a terminat masteratul, constă în realizarea unor cărți de artist. Artista a trăit timp de câteva săptămâni cu trei familii de imigranți români stabiliți în Tubingen, Luton și Molina de Segura, pentru a obține un eseu de documentare fotografică. Viețile documentate sunt surprinse în instantanee cu membrii familiilor, în timp ce aceștia merg spre școală, serviciu, iau masa, își petrec timpul liber sau spală vasele. Textele sale, caracterizate de rigoarea obiectivității, completează fotografiile care urmăresc drama neapartenenței, a fenomenului migrației economice și a consecințelor ce devin o lume intrinsecă în cele mai multe familii de români. Proiectul de față testează detașarea artistei de povești pe care, în realitatea cotidiană, le trăiește în mod direct, Oana Nechifor fiind la rândul ei un membru al unei familii stabilite în afara granițelor.

Valeria Petrenco propune o instalație alcătuită dintr-o carte de artist, printuri fotografice și obiecte fragile (vase din sticlă sau diverse flori uscate), prin care explorează conceptele de solitudine și efemeritate. Exercițiul introspecției explorează ipostaze ale intimității, vulnerabilității ce proiectate în oglinda de pe coperta cărții de artist a Valeriei reflectă propria imagine a privitorului.

Traseul propus în parcurgerea expoziției continuă cu proiectul de licență Diferențe identice al Georgianei Bordianu. Serialitatea fotografică caracterizată de spiritul analitic, exponențial și ilustrativ al imaginii caută să demonstreze prin ceea ce par a fi clasice portrete de studio similitudini ale fizionomiilor unor cupluri de rude, gemeni identici sau persoane fără legături de rudenie. Astfel, Georgiana Bordeianu stimulează un context în care urmărește mai degrabă paradoxul din identificarea diferențelor acolo unde par a exista potriviri imperturbabile (cum este cazul gemenilor) și uimirea descoperirii asemănărilor acolo unde acestea sunt nejustificate genetic (cuplurile de persoane fără grade de rudenie).

O atitudine diferită asupra detaliului în fotografie, de această dată în cea alb-negru, este rezultatul demersului artistic a lui Mihai-Andrei Chirica, proaspăt licențiat, pentru care fragmentul, detaliul reprezintă pretext pentru observație. Lucrările sale  constau în detalii din propriul apartament care prezentate alb-negru devin conținut fotografic abstractizat ce urmărește o narațiune lineară, discursivă.

Lucrul cu memoria reprezintă catalizatorul principal pentru Mihai Florea în procesul realizării proiectului Ultimul colos. Două imagini fotografice propun spre analiză fenomenul dezindustrializării și efectele sale pentru comunitățile care și-au organizat ani de-a rândul viața, și-au clădit familiile în jurul combinatelor industriale. Implicația subiectivă a privirii dintr-o poziție oarecum nostalgică asupra ruinelor este justificată de numeroasele vizite pe care le făcea artistul, copil fiind, în halele Combinatului de Utilaj Greu din Iași, atunci când își însoțea părinții. Intenția artistică a lui Mihai Florea poate fi atribuită conceptului de ruinofilie asumat de Svetlana Boym, o autoare de origine slavă care teoretizează nostalgia critică reflexivă. 

Expoziția se încheie cu două scurt metraje, cel al Theodorei Stanciu și cel al lui Robert Lența, care exersează mecanismele regiei de film și tehnici de filmare și montaj, deși acestea nu fac parte din pregătirea specializării Foto-video de la Universitatea de Arte din Iași. Christian, protagonistul scurt metrajului Theodorei, se află într-o stare de anxietate, susținută de contrastul dintre starea sa și tonusul vocii care narează, camera urmărindu-l prin apartamentul său în timp ce încearcă să scape de neliniște și frică. Conflictul se amplifică constant, ajungând în punctul culminant al confruntării celor două instanțe ale sinelui prezente în atmosfera filmică, vocea motivațională din fundal aducându-l pe Christian în culmea disperării, amplificând și mai mult tensiunea. Pe de altă parte, Robert Lența realizează un scurt metraj care urmărește drama personajului principal feminin, o tânără de etnie romă. Tânăra demonstrează ambiție și atitudine combativă în încercarea de a scăpa din comunitatea rurală în care se află pentru a ajunge să cânte într-un recital de vioară. Caracterul moralizator al poveștii construite de Robert face ca perseverența tinerei să contribuie la finalitatea circulară a mesajului artistic.

Urmărind lucrările absolvenților din ultimii ani de la secția Foto-video a Universității de Arte din Iași, devine vizibilă recurența conceptelor de intimitate și solitudine, interesul pentru conceptualizarea mesajului artistic, pentru calitatea artistică, vizuală și claritatea intențiilor fotografice atât de necesare practicilor artistice contemporane. Diversitatea mediului fotografic este exploatată și încurajată în rândul studenților care adoptă în demersurilor lor artistice atât limbajul fotografiei analog, cel al instalațiilor sau al post-fotografiei.

Intenția expoziției organizată de cei de la specializarea Foto-video în spațiul Galeriei Victoria (care aparține Uniunii Artiștilor Plastici din România - fiiliala Iași) și editarea unui catalog al absolvenților, editat de Lavinia German și Cătălin Soreanu, este să încurajeze vizibilitatea profesională a absolvenților și urmează în mod organic parcursul evoluției artistice din anii de studiu a tinerilor absolvenți.

Acest material face parte din proiectul „Artists in Progress”, realizat de Scena9 și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Prin acest proiect, vrem să înțelegem mai bine lumile din școlile de artă românești și să cunoaștem cele mai tinere generații de artiști.

ParteneriUniversitatea Națională de Arte din BucureștiFacultatea de Teatru și Film a Universității Babeș Bolyai din ClujLiceul de Arte Plastice din TimișoaraCerc. Artă Contemporană din Târgu Ocna

Parteneri media: Ideo IdeisDissolved MagazineSUPERSUB25

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

7 august 2019, Publicat in Personaje /

text de

  • Sarah MuscaluSarah Muscalu

    Urmează un program de studii doctorale în Arte Vizuale la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. A studiat pictură și teoria artei. 

fotografii de

  • Eduard VerdeEduard Verde

    Student la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, la Facultatea de Arte Vizuale si Design, Departamentul de fotografie, video, si procesare computerizată a imagini. Pasionat de artă, în special de fotografie. Mereu atent atât la imaginea de ansamblu, cât și la cele mai mici detalii. 


Tema de gândire

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK