Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori.
Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”. Deși au tot atras atenția în ultimii ani că sunt nevoiți să lucreze de multe ori în condiții precare și pe salarii mizere, toate conducerile i-au ignorat. După protestul din 18 mai, muzeografii, restauratorii, bibliotecarii și alți lucrători în instituțiile culturale de stat sunt dispuși să intre în grevă generală dacă nu se vor găsi soluții la problemele lor. Iar dacă în continuare vor fi ignorați, sunt hotărâți să-și ceară drepturile la CEDO.
Am vorbit cu arheologi, muzeografi, specialiști în managementul colecțiilor muzeale, conservatori și sindicaliști despre problemele din sistem, cauzele și efectele lor și revendicările pe care le au.
Nemulțumirile celor din biblioteci și muzee sunt ignorate de 20 de ani de Ministerul Culturii
Angajate și angajați din muzeele și bibliotecile publice din România au intrat în grevă japoneză pe 4 aprilie 2024 și au amenințat cu greva generală. Aceștia spun că de 20 de ani se confruntă cu „discriminarea, nesustenabilitatea și uitarea” și atrag atenția, printre altele, asupra degradării mediului de muncă, subfinanțării cronice, depopulării și deprofesionalizării domeniului.
Deși problemele din sistem trenează de ani de zile, nemulțumirile s-au intensificat odată cu emiterea OUG 128/2023, în urma căreia au crescut salariile personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară. Astfel, în urma ordonanței, personalul bibliotecilor publice subordonate Ministerului Culturii sau autorităților locale sau județene a rămas cu salarii mai mici cu 30% față de cei din bibliotecile din subordinea Ministerului Educației, deși au aceeași pregătire și îndeplinesc aceleași sarcini.
Mai mult, aceștia se simt încă o dată discriminați de șapte ani încoace față de cei din instituțiile de spectacol, care beneficiază de bugete mai mari. Odată cu OUG 2/2017, prin care s-au dublat salariile angajaților din instituțiile de spectacol, s-a creat o discrepanță foarte mare între aceștia și angajații muzeelor și bibliotecilor publice. În toți acești șapte ani, cei șapte miniștri ai Culturii care au fost în funcție le-au tot promis că le vor crește și lor salariile.
„Liniște nu va fi în muzee, iar ceea ce am făcut acum a fost doar începutul, dar vom ajunge și în grevă generală. Practic, ne-au decretat cultură de rang inferior”, ne-a spus Decebal Vleja, prim-vicepreședintele Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia” și președintele sindicatului lucrătorilor din Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).
Sindicaliștii subliniază că nu contestă majorarea salariilor pentru colegii lor, mai ales într-un domeniu oricum subfinanțat, însă se așteaptă ca autoritățile să îi trateze pe toți în mod egal. Foarte mulți salariați din muzee și biblioteci câștigă minimul pe economie, adică 3.300 de lei brut, deci 2.079 lei net.
La începutul anului, Ministerul Culturii și Guvernul au decis inițierea unei ordonanțe care să rezolve discrepanțele salariale, însă aceasta nu s-a materializat nici acum, cinci luni mai târziu. Una dintre ultimele promisiuni a fost pe 18 martie, când ministra Culturii, Raluca Turcan, declara că, începând cu luna aprilie, specialiștii din muzee și biblioteci vor beneficia de majorări salariale. Într-o conferință ulterioară de presă, ministra a spus că a făcut tot posibilul, și că acum totul depinde de premier și vice-premier.
Într-o conferință de presă la Constanța, pe 15 mai, premierul Marcel Ciolacu a spus că nu răspunde la șantaj și că angajații din muzee „boicotează copiii”.
Muncă neplătită peste program și în weekend
Federația sindicală le-a mai transmis membrilor de sindicat și angajaților să „respecte cu strictețe prevederile Codului Muncii” și să nu mai accepte să lucreze în sărbătorile legale și peste program, cum adesea le cer autoritățile. „Orice presiune sau forțare a angajaților de a presta activități profesionale în zilele de sărbătoare legală sau după orele de program, exercitată sub orice formă, va fi considerată un abuz și se vor utiliza mijloacele legale de sesizare a autorităților competente în vederea sancționării acestuia”, transmitea un comunicat din 12 aprilie.
„Să nu uităm că toată societatea are pretenția ca în ziua de 1 Mai, în zilele libere, sâmbăta, duminica, atunci când toată lumea iese la plimbare, să viziteze un muzeu. Dar toți trebuie să fim conștienți că fiecare muzeograf, supraveghetor de sală, custode, ghid, paznic care este acolo la instituția deschisă pentru noi are acasă o familie, o viață de familie pe care o abandonează ca să poată să ofere niște servicii întregii societății. Acestea, conform legii, trebuie răsplătite și recunoscute”, explică Crin-Triandafil Theodorescu, muzeograf în cadrul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.
Decebal Vleja, arheolog, muzeograf și sindicalist, vorbește și despre oamenii din muzee care nu au viață personală, care de când s-au angajat și până au ieșit la pensie au lucrat în weekend-uri și nu primesc spor. „Au viețile praf. Familia lor a fost acasă sâmbăta și duminica, iar ei au primit două zile libere, luni și marți, când familia lor nu mai e acasă. Și dacă vreodată s-au reunit, a fost probabil în cele patru weekend-uri din concedii. Pentru că nu sunt posturi suficiente ca să fie asigurată o rotație. Oamenii aceștia au fost singuri pe funcție, toată viața au făcut lucrul acesta.” De asemenea, sunt cazuri aproape zilnice în care angajații sunt nevoiți să stea peste program, pentru a găzdui evenimentele din instituțiile în care lucrează, care de regulă sunt programate după orele obișnuite de muncă.
„Ajungi în situația în care îți vezi familia fie doar seara înainte să te culci, că ești prea obosit, fie într-o zi de Paști”, spune și Oana Grigoruță, muzeografă și arheologă în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, lider de sindicat. Grigoruță oferă și exemplul celor de la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, unde situația e și mai gravă. „Ei au grădină zoologică acolo, au acvariu. Dacă noi putem să închidem expoziția și să nu ne mai întoarcem o săptămână, ca să le putem da supraveghetoarelor un timp liber, piețele noastre fiind din piatră sau sticlă, ei nu își pot permite lucrul acesta. Animalele trebuie hrănite, îngrijite, tratate, monitorizate și tu, ca îngrijitor, nu poți fi înlocuit.”
Din cauza depopulării instituțiilor, angajații rămași ajung să facă mai multe joburi
O altă problemă ridicată de lucrătorii în cultură este faptul că, în ultimele decenii, un număr semnificativ de biblioteci comunale și din micile orașe au fost închise, iar multe muzee nu au mai putut asigura un personal calificat pentru activitățile întreprinse. Salariul precar, atât în raport cu costul de trai, dar și cu nivelul de pregătire și complexitatea activităților desfășurate, a dus în timp la un deficit de specialiști în domeniu, lucru care pune presiune și mai mare pe cei existenți.
Oana Grigoruță, muzeografă și președinte al biroului executiv al Sindicatului Ovidius al Lucrătorilor din Muzee Constanța, spune că are colegi care sunt muzeografi sau cercetători, dar fac și activități de gestiune, care nu sunt în fișa postului lor și care presupun alte atribuții. „Să luăm și exemplul meu: eu sunt și muzeograf, sunt și arheolog, fac și conservare, fac și pe educatorul muzeal, fac ghiduri prin expoziție. Nu ne plângem dacă am face aceste lucruri ocazional, să fii muzeograf și să faci pe educatorul muzeal o dată de două ori pe an. În schimb, noi facem pe educatorul muzeal de foarte multe ori, pentru că nu are cine. Avem un singur educator muzeal care nu face față. Vin zeci de școli la muzeu în Săptămâna altfel sau cu diferite ocazii, când sunt evenimente importante pentru istoria României, iar noi trebuie să fim acolo.”
„Deși domeniul este unul de securitate națională, arheologii sunt plătiți la nivel de muncă necalificată, motiv care a dus la depopularea breslei.”
Decebal Vleja, arheolog, muzeograf și sindicalist, spune că el și colegii săi, pe lângă activitatea din muzeu, participă și la expoziții internaționale, fac și cercetări arheologice, descărcări de sarcină arheologică, expertize judiciare pentru bunuri mobile din diverse epoci și lucrează pe mari proiecte de infrastructură. Când l-am sunat, era pe un șantier la Arad. Pentru că multe dintre aceste proiecte sunt finanțate din fonduri europene, Comisia Europeană cere ca lucrările să se facă respectând patrimoniul cultural și vestigiile arheologice. Deși domeniul este unul de securitate națională, pentru că fără ei proiectele nu s-ar putea derula, sunt plătiți la nivel de muncă necalificată, motiv care a dus la depopularea breslei. Mai mult, aceștia lucrează de cele mai multe ori peste program și în condiții vitrege, vara temperaturile la nivelul solului ajungând uneori la 55 de grade și iarna la -20. „Stăm cu tunul de căldură, cu noroi până în gât.” Instituția pentru care lucrează încasează banii pe lucrări, dar ei nu primesc nimic.
Tudor Hila, arheolog în biroul Arheologie al Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, adaugă că nu i-ar deranja aceste lucruri, pentru că își iubesc meseria, dacă ar fi tratați cu respect. „Nu am venit aici ca să facem afaceri, ci am intrat în sistem pentru că iubim ceea ce facem, iubim cultura, iubim arheologia, chiar suntem atașați. Cred că în puține meserii sunt atât de atașați angajații din sistem de ceea ce fac, ca la noi.”
Dacă nu le sunt ascultate revendicările, aceștia vor, ca formă de protest, să oprească activitățile pe șantierele de arheologie preventivă gestionate de muzeele publice, blocând astfel activitatea de construcții, sau oprirea clasării patrimoniului și a expertizării de specialitate în cauzele solicitate.
Celia Iacob, specialistă în managementul colecțiilor muzeale și conservare la Complexul Muzeal Moldova, de care aparține Palatul Culturii, ne-a oferit și exemplul personal pentru a ilustra volumul de sarcini care ajunge pe umerii aceleiași persoane. Iacob, care este și lider de sindicat în Iași al CulturMedia, are 20 de ani vechime în domeniu, a terminat două facultăți, un masterat și mai multe specializări în domeniu. Chiar în momentul discuției cu Scena9, aceasta se afla în Italia la un laborator internațional despre conservarea obiectelor de patrimoniu. Salariul ei lunar este de 3.987 de lei. „Atâta câștigă, acum, o doamnă care lucrează în sistemul de educație preșcolară ca infirmieră sau îngrijitoare la creșele de copii”, a spus Celia Iacob. Am rugat-o să ne descrie care sunt atribuțiile din fișa postului, dar și cele conexe, pe care le are la Palatul Culturii din Iași.
„Mă ocup de managementul colecțiilor muzeale și de conservare. Orice obiect care ajunge în gestiunea noastră este verificat, clasat, înregistrat și i se verifică periodic starea de conservare. Fac fișe pentru consemnarea acestei stări de conservare, îl propun pentru restaurare dacă este nevoie; nicio expoziție nu se organizează fără acceptul conservatorului – avem grijă cum este expus obiectul ca el să nu fie afectat de vreun vizitator. Avem grijă de starea de conservare, de parametri de microclimat pe care îi verificăm în permanență, avem «data loggere» care înregistrează umiditatea și temperatura. Mai mult, facem cercetare de teren, depistăm obiecte noi, le analizăm pe cele găsite de ceilalți, dar și altele donate către Palatul Culturii. Propunem dezvoltarea de colecții, ce achiziții pot fi făcute”, explică Celia Iacob.
Sunt 38 de milioane de obiecte de patrimoniu în muzeele din România, susține sindicalista. Acestea sunt îngrijite de puțin peste 3.000 de specialiști și până la 7.500 de angajați în total. Dar în cei 7.500 intră și economiști, contabili, ingineri, muncitori, care ajung să contribuie, din cauza lipsei de personal, inclusiv la organizarea expozițiilor. „Ne adaptăm cu toții și e vorba de munca de echipă foarte mult”, arată specialista.
„Oameni care au grijă de patrimoniul de o valoare inestimabilă sunt plătiți absolut execrabil.”
Muzeografa Oana Grigoruță de la Muzeul ne-a vorbit și despre condițiile în care lucrează ea și colegii ei la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Pentru că vântul din Piața Ovidiu, unde se află muzeul, este foarte puternic, aproape toate țiglele au căzut și în clădire intră ploaia și a început să cadă acoperișul. „În tavan a început să se infiltreze apa, ajungând până la etajele inferioare. Mucegaiul s-a dezvoltat. Oamenii nu au alte birouri în care să stea și stau tot în birourile pline de mucegai și de umezeală. În pod, fiind lemnul putrezit, atrage gândaci, păsări, care își fac cuiburi și mor aici. În birouri miroase a excremente, a mucegai, a putregai și a cadavre de păsări.” În aceeași situație, spune muzeografa, sunt și cei de la Muzeul de Artă Populară din Constanța.
Mai sunt cazurile celor care lucrează în laboratoare de conservare și de restaurare, care lucrează cu substanțe care nocive pentru om și care au dezvoltat boli profesionale în timp.
Pe lângă salariile mizere, angajații spun că lipsește și infrastructura necesară conservării patrimoniului
Decebal Vleja subliniază că acești angajați au salariul de bază sub salariul minim pe economie, dar sunt aduși prin forța legii la salariul minim, pentru că e ilegal să plătești un om mai puțin. Legea îi ajută astfel azi pe debutanți să ajungă la salariul minim, însă angajații cu experiență de peste cinci ani, pentru că abia ajung la pragul minim datorită vechimii, rămân tot la acel minim nivel salarial. „Sunt chestii mai mult decât jenante și strigătoare la cer și este un moment de tensiune maximă în muzee. Acești oameni care au grijă de patrimoniul de o valoare inestimabilă și care au o răspundere sunt plătiți absolut execrabil.”
Sindicalistul mai arată că, prin Ordonanța de la finalul anului trecut, se încalcă principiile legii salarizării unitare, principiul competenței și principiul constituțional al egalității de șanse. Un debutant care se angajează azi într-o bibliotecă sau un muzeu din subordinea Ministerului Educației va avea salariul mai mare decât un specialist cu vechime de 25 - 30 de ani dintr-o instituție care ține de Ministerul Culturii sau de autoritățile locale sau județene. „Va avea deci salariul mai mare decât cel mai reputat specialist din orice muzeu de muzeu de tradiție, oameni cu o carieră remarcabilă în spate, care sunt doriți de marile muzee din Europa”, spune Decebal Vleja.
După primele proteste de anul acesta ale lucrătorilor din cultură, în presa locală din Iași a apărut cazul Dianei Luca, care lucrează de 34 de ani supraveghetoare la Palatul Culturii din Iași și care are un salariu un pic mai mare de 2.000 de lei net. În condițiile în care, după cum a declarat aceasta presei, nu face doar supravegherea lucrărilor, ci înrămează tablouri, lucrează la mese de protocol la vernisaje și face multe alte activități conexe care o țin inclusiv în weekenduri departe de familie.
Pe lângă aceste chestiuni urgente, angajații reclamă și alte probleme din sistem, cum ar fi faptul că legiferarea se face fără consultarea profesioniștilor din domeniu. Decebal Vleja spune că la Ministerul Culturii se organizează o comisie de dialog social aproximativ o dată la nouă luni, deși aceasta ar trebui să fie convocată lunar sau ori de câte ori este cazul. Din această cauză, spune Decebal Vleja, a fost retras și Codul Patrimoniului Cultural, iar oamenii care lucrează în sistem nu știu cum vor arăta proiectele de acte normative care le afectează domeniul.
O altă problemă este inexistența de depozite regionale de urgență pentru evacuarea patrimoniului cultural în caz de dezastru sau de planuri care să stabilească cum se procedează pentru a asigura recuperarea și protecția acestui patrimoniu. „Noi am atras atenția de mai multe ori asupra acestei situații. Am insistat să fie formați oameni din cadrul instituțiilor muzeale și a bibliotecilor care să aibă cunoștință de ceea ce înseamnă intervenție în caz de dezastru, să poată colabora cu pompierii, cu personalul specializat care intervine”, spune Decebal Vleja.
„Avem colegi care sunt disperați și vor să intre inclusiv în greva foamei”
Crin-Triandafil Theodorescu adaugă faptul că adesea este menționat în mod laudativ felul în care statele civilizate au reacționat în raport cu patrimoniul lor cultural imobil în situații de criză, amintind de cum a fost protejat Muzeul Luvru în Al Doilea Război Mondial sau ansamblul statuar din piața principală a Odesei în timpul amenințărilor cu bombardamentele din partea rușilor. „Acest patrimoniu, în România, se află în pericol din cauza subfinanțării și suntem pe timp de pace. Sub ochii noștri, riscăm să dispară piese foarte importante din patrimoniul național fiindcă nu mai avem bani de substanțe, de conservare și de specialiști pe care să-i ținem în sistem.”
Lipsesc și spațiile de depozitare în condiții normale, nu doar cele în caz de urgențe, după cum explică Tudor Hila, de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova: „Arheologia scoate la lumină foarte multe artefacte, saci întregi de material ceramic, de oase, care trebuie curățate și inventariate. Spațiile sunt mici și insuficiente și asta nu doar la noi, ci în toate muzeele din România. Toți colegii mei arheologi cu care am vorbit se plâng de această problemă.” Arheologul spune că niciunul dintre cele 16 muzee aflate în subordinea Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova nu va participa la Noaptea Muzeelor, iar mulți dintre colegii săi vor merge la protestul de la București. „Avem colegi care sunt disperați și vor să intre inclusiv în greva foamei. Deci situația este disperată și sperăm să ne audă cineva”, spune Tudor Hila.
Subfinanțarea afectează și întreținerea patrimoniului național cultural mobil: bunurile din categoria fond, cele din categoria tezaur, dar și alte bunuri care fac parte din inventarele permanente ale muzeelor din țară. Crin-Triandafil Theodorescu, de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, explică: „Imaginați-vă că, așa cum fiecare dintre noi are o fișă medicală la medicul de familie, un bun are la rândul lui o fișă tehnică, o fișă de întreținere, o fișă de sănătate. Iar răspunderea celui care are în grijă un asemenea bun, mai ales pentru cel din categoria tezaur, poate să meargă până la răspundere penală. Atunci, finanțarea proastă a sistemului muzeal duce la întreținerea proastă a bunurilor din patrimoniu muzeal.” Acesta adaugă că riscurile sunt foarte mari, pentru că bunurile, în special cele din materiale fragile (hârtie, carton, lemn), odată dispărute, nu mai pot fi reconstituite, iar unele dintre ele sunt unicate.
Noapte în muzee
Pentru că Ministerul Culturii și Guvernul au făcut în repetate rânduri promisiuni pentru rezolvarea acestor probleme, însă toate au rămas nerespectate, protestul lucrătorilor din sectorul cultural va culmina sâmbătă, 18 mai, cu ocazia Nopții Europene a Muzeelor. Ce ar fi trebuit să fie o ediție aniversară a unuia dintre cele mai importante evenimente culturale va fi acum un protest în capitală cu angajați din sectorul cultural din țară. Noaptea Muzeelor se întâmplă la noi de 20 de ani și în fiecare an a atras din ce în ce mai mulți vizitatori: în 2023, de exemplu, în muzeele din România au intrat aproximativ 300.000 de oameni.
Anul acesta, însă, nu toate muzeele vor fi deschise publicului. Sindicatele din domeniul protecției patrimoniului cultural național asociate în cadrul Federaţiei Naţionale „CulturMedia”, afiliate Confederației Naționale Sindicale Cartel ALFA, declară că pe 18 mai va fi „Noapte în muzeele din România”. Protestatarii se vor întâlni la ora 16.00 în fața Bibliotecii Naționale, vor picheta Ministerul Culturii până la ora 19.00, iar apoi vor protesta până la 23.00 în Piața Victoriei. Sindicaliștii anunță că au pregătit și expoziții pe care le vor afișa în stradă, adresate guvernanților care i-au ignorat. Aici le vor comunica autorităților, din nou, și revendicările lor.
„Dacă am accepta și am participa la Noaptea Muzeelor, înseamnă că ne acceptăm umilința și batjocura la care suntem supuși. Pentru că nu cerem de pomană, nu cerem nimic, ci doar respectarea legii”, a argumentat Decebal Vleja.
Pentru prima dată de la redeschiderea către public în 2016, Palatul Culturii din Iași, cu cele patru muzee ale sale, nu vor fi deschise de Noaptea Muzeelor. Muzeografii, specialiștii, supraveghetorii și tot personalul administrativ va fi în grevă, o parte chiar la București pentru protestul „Noapte în muzeele din România”. Va fi închis și Muzeul Unirii, casa din Iași în care a stat familia regală pe perioada refugiului din 1917-1918, înainte de momentul unirii principatelor Transilvania, Bucovina și Basarabia cu România.
„Dacă am accepta și am participa la Noaptea Muzeelor, înseamnă că ne acceptăm umilința și batjocura la care suntem supuși.”
Inclusiv Palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, unde a locuit primul domn al României de astăzi, nu va fi deschis gratuit publicului în evenimentul european Noaptea Muzeelor. Și decizia este una definitivă, explică Celia Iacob, specialistă în managementul colecțiilor muzeale și conservare la Complexul Muzeal Moldova, de care aparține Palatul Culturii. Celia Iacob, care este și lider de sindicat în Iași al CulturMedia, spune pentru Scena9 că, și mâine dacă ar veni Ministerul Culturii să le ofere beneficiile promise, evenimentul tot nu se va organiza.
„Sunt mult mai multe probleme decât banii”, spune Iacob. Nu revendicăm doar probleme salariale, este o subfinanțare cronică a culturii și o lipsă cronică de personal. Oamenii nu vin în cultură, fug de asta, fiindcă salariile sunt foarte mici, chiar dacă au pregătirea necesară”.
Nu există consens: unii angajați nu vor protesta
Nu toți angajații din muzee și nu toate sindicatele privesc lucrurile la fel. Spre exemplu, angajații din rețeaua Filialei din Iași a Muzeului Național al Literaturii Române vor deschide porțile zecilor de muzee pe 18 mai, la evenimentul desfășurat concomitent în mai multe orașe din Europa. S-a discutat despre o grevă de Noaptea Muzeelor, chiar și japoneză, în sindicatul de care aparțin aceștia – USLIP (Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași). Dar oamenii au votat, în general, împotrivă.
Corneliu Grigoriu, lider sindical, spune că majoritatea angajaților din rețea sunt din categoria personalului auxiliar și pentru aceștia există mai multe semne de întrebare legate de ordonanța de urgență pe care protestatarii de la CulturMedia o vor aprobată. Conform sindicalistului, oamenii sunt îngrijorați că în legea salarizării unice, care a fost amânată pentru 2025, dar care trebuie aprobată, fiind un jalon obligatoriu de îndeplinit pentru accesarea fondurilor prin PNRR, salariile vor crește doar pentru specialiști, nu și pentru angajații din administrativ.
„A fost pusă la noi pe tapet ideea organizării unei greve japoneze pe 18 mai, ne-am și organizat cumva în sensul acesta. Dar am discutat cu colegii noștri și mulți dintre ei au semne de întrebare, că pentru ei, personalul auxiliar și TESA, lucrurile sunt incerte. Deci concluzia în cazul nostru este că nu se vor organiza aceste mișcări de protest, cel puțin așa am decis până la momentul acesta”, a punctat Corneliu Grigoriu.
El a precizat însă că există o solidaritate față de colegii lor de la Complexul Muzeal Moldova și că nemulțumirile sunt înțelese. Chiar dacă aceștia aparțin de Consiliul Județean Iași și sunt pe alte grile de salarizare, iar un muzeograf debutant ar câștiga cam 2.900 de lei lunar net, oamenii sunt nemulțumiți și îngrijorați de salariile primite raportat la munca depusă.
Mai jos, găsiți lista instituțiilor care au anunțat că nu vor participa în acest an la Noaptea Muzeelor, în semn de protest. Lista nu este completă - sunt instituții unde încă se dezbate dacă vor participa sau nu la protest. O vom actualiza pe măsură ce primim informații.
- Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud
- Complexul Muzeal Moldova (Iași)
- Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea
- Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” (Botoșani)
- Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
- Muzeul Regiunii Porților de Fier (Drobeta-Turnu Severin)
- Muzeul Casa Mureșenilor (Brașov)
- Muzeul de Artă Cluj-Napoca
- Muzeul de Artă Craiova
- Muzeul de Artă Vizuală Galați
- Muzeul de Etnografie Brașov
- Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
- Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca)
- Muzeul Farmaciei Cluj
- Muzeul Județean Botoșani
- Muzeul Județean Buzău
- Muzeul Județean de Istorie Brașov
- Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova (Ploiești)
- Muzeul Județean Olt (Slatina)
- Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova (Ploiești)
- Muzeul Maramureșan (Sighetu Marmației)
- Muzeul Municipiului București
- Muzeul Național al Agriculturii (Slobozia)
- Muzeul Național al Bucovinei (Suceava)
- Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia
- Muzeul Național de Artă al României (București)
- Muzeul Național de Artă Timișoara
- Muzeul Național de Istorie a României (București)
- Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca)
- Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (București)
- Muzeul Național Tehnic „Prof. dr. ing. Dimitrie Leonida” (București)
- Muzeul Olteniei (Craiova)
- Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad
- Planetariul Baia Mare
În alte instituții se vor organiza „ediții de criză” mai scurte și mai puțin bogate în evenimente. La Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău evenimentul se va desfășura între 19.00 - 23.00, la Complexul Muzeal Național Neamț între 18.00 - 22.00, iar la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu și la Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu ultimele evenimente sunt la ora 21.00.
Alte instituții, precum Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi și Muzeul Județean Giurgiu, vor organiza în continuare Noaptea Muzeelor, deși peste 50% dintre angajați și-au exprimat dorința de a nu participa și de a merge în schimb la protestul din București.
Pe grupul de Facebook „Muzee din România”, lucrătorii culturali se amuză de cum va fi organizată Noaptea Muzeelor la Circul Metropolitan București – spectacol cu motociclete, cai, jonglerii, comedii și acrobații. „O găselniță de ultimă oră a organizatorilor Nopții Muzeelor! În disperare de cauză ne dau jonglerii, comedii și acrobații! Ne dau CIRC! Pâine nu am primit de la Guvern!”, scrie un utilizator.
