Reporter la Scena9. Cînd nu e pe munte, mai scrie chestii. Uneori pozează. Fost profesor asociat la jurnalism la Iași. Scrie cu î din i în timpul liber.
Mai multe despre, aici.
Am fost la Foreign Humor Productions, studioul unde Matei, muzician, producător și fost chitarist COMA, transmite mai departe noilor generații tot ce a învățat în cariera sa muzicală. Am aflat de ce se apucă tinerii astăzi de muzică și cum mai e să fii artist la început de drum în zilele noastre.
Doi reporteri iau la pas (și la roată) sate și orașe din Teleorman înșirate de-a lungul Dunării, ca să înțeleagă cum ar schimba viața localnicilor ecotraseul turistic Via Danubiana – un drum complet pe malurile românești ale fluviului.
Acum zece ani am început să plătesc pentru streaming ca să nu mai piratez muzică. În 2026, nu mai sunt deloc sigur că asta e soluția etică.
La trei săptămâni după „Protestele Gen Z” din Nepal am fost într-o drumeție de 150 de kilometri în jurul Manaslu, al optulea cel mai înalt vârf muntos din lume.
În medie, o femeie este ucisă o dată la șase zile în România. Pentru prima oară în istoria noastră recentă, acest subiect a rămas constant în spațiul public, prin proteste și campanii de conștientizare, dar prea puțin în atenția instituțiilor care pot aduce schimbări reale prin legi și măsuri de prevenție și protecție.
Casa Memorială „Dinu Lipatti”, a fost listată la vânzare pe platforma de anunțuri imobiliare Storia. O mână de artiști, jurnaliști, muzicieni și activiști au protestat împotriva deciziei.
Vestea că Teatrul Cub din Iași ar urma să fie desființat a revoltat comunitatea de artiști, spectatorii, arhitecți și societatea civilă. Deși ministra Culturii a declarat că se lucrează pentru a găsi o soluție, încă nu e clar care este aceasta.
Viața la munte este în general mai grea, iar gestionarea deșeurilor nu face excepție. O echipă transfrontalieră de jurnaliști analizează modul în care comunitățile montane tratează gunoiul, impactul acestuia asupra mediului și turismului, precum și soluțiile posibile.
Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina găzduiește de un an un centru de recuperare și educaţie împotriva adicţiilor la copii.
Am rugat cititorii să ne spună istoria lor cu dependența. Fiecare poveste adaugă o nouă dimensiune discuției despre adicții, atât de necesară pentru a înțelege mai bine cum ne raportăm la noi, la consum, la cei din jur și la cei responsabili de politicile publice în sănătate.
Cristian a început să joace la pariuri pentru că iubea fotbalul și tenisul și ca să mai facă niște bani pe lângă ce primea de la părinți. În timp, fără să-și dea seama, distracția s-a transformat în adicție. Și-a amanetat aproape tot ce avea și, în punctul cel mai rău, s-a gândit să-și ia viața.
Ionuț a fost consumator de heroină de la 14 la 24 de ani. Acum lucrează în domeniul prevenției, vorbind despre viața sa și drogul care a făcut ravagii în Bucureștiul anilor 2000.
Marius* a fost un munțoman pasionat, ghid montan și ultramaratonist. La 16 ani a intrat prima dată într-un cazino. După 23 de ani de adicție de jocuri de noroc, s-a sinucis.
Alex s-a luptat zece ani cu adicția de păcănele și, deși s-a autoexclus prin Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, tot a fost lăsat să intre într-o sală de jocuri.
Hai să vorbim deschis despre ce înseamnă adicțiile, despre greutatea lor asupra vieții de zi cu zi, despre ce nu fac instituțiile pentru a-i ajuta pe cei care se luptă cu dependența, dar mai ales despre ce ar trebui să facă
Monika are 72 de ani, dintre care 30 i-au fost marcați de băut în mod abuziv. Acum călătorește în țară și în Ungaria la conferințe ale Alcoolicilor Anonimi, încercând să îi ajute pe alți dependenți.
L-am urmărit pe Daniel Boiangiu – un tânăr artist care cântă orice de la punk și metal la pop & psychedelic – la concerte, repetiții și la el acasă, ca să văd ce îl inspiră și cum experimentează cu sintetizatorul.
O cercetătoare maghiară în istorie prezintă câteva strategii politice care pot fi adoptate de actorii progresiști împotriva mișcărilor anti-gen.
De Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea lui Eminescu, s-au ținut discursuri, copiii și actorii consacrați au recitat poezii, s-a ales Frumoasa Oltului și câte altele. Dar s-a și mâncat colivă.
În 1989, o tânără a ieșit la Revoluție cu o pancartă pe care scria „Copiii noștri vor fi liberi”. În 2024, doi tineri au protestat împotriva fascismului, spunând: „Copiii voștri sunt liberi”. Un schimb de scrisori între generații, despre libertate, sistemul politic și importanța ieșitului în stradă.
Candidații la prezidențiale vorbesc despre drepturile femeilor, dacă sunt întrebați. La mai puțin de o lună până la alegeri, am vrut să vedem dacă femeile își găsesc locul în programele politice ale prezidențiabililor și care consideră ei că sunt principalele probleme ale femeilor din România.
Consiliul Concurenței a dat o amendă istorică unora dintre marile edituri și librării din România, sub pretextul că ar fi îngreunat accesul la cărți pentru Bookster, cunoscută drept „biblioteca corporatiștilor”. Am încercat să recreăm istoricul conflictelor dintre editurile românești și Bookster, ca să-i înțelegem mizele. Am stat de vorbă cu autori, editori, cititori și bibliotecari, să vedem care sunt problemele adânci pe care le scoate la lumină această dispută.
Jewel Shaju s-a născut în India, a copilărit în Arabia Saudită, a făcut facultatea în Ucraina și a venit la rezidențiat în România. I-ar plăcea să rămână aici, să profeseze în continuare ca medic și să-și construiască o viață la noi în țară, însă legislația nu-i permite și se vede nevoit să plece.
Prageeth, un bărbat de 40 de ani din Sri Lanka, a vândut ce a putut pentru un bilet fără retur spre România, în căutarea unui salariu stabil, cu care să-și poată întreține familia de acasă. La doi ani după ce a fugit de criza economică și de corupția din țara sa, s-a îndrăgostit de Oradea și își așteaptă nerăbdător nevasta și cele două fetițe. Acest reportaj-portret face parte din proiectul „Oameni, nu cifre”.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
