În România anului 2021 „bandele de jefuitori și instigatori” sunt chiar autoritățile locale și centrale care s-au năpustit flămânde de austeritate asupra bibliotecilor de peste tot din țară.
_thumb.jpg)
Se apropie 1 Mai, Ziua Internațională a Muncii, așa că am făcut un exercițiu colectiv în redacție și ne-am adus aminte de unele joburi temporare & bizare pe care le-am avut unii dintre noi.
_thumb.jpg)
Cum s-a transformat o îngrijitoare din Timiș într-un avertizor de integritate dat în judecată pentru defăimare.
_thumb.png)
O echipă de antropologi și sociologi au creat documentarul „Harvesting Solidarity”, despre diaspora sezonierilor români în timpul COVID-19.
Zeci de artiști și artiste independente au protestat față de criza în care de zbat de la începutul pandemiei, fără ajutor din partea instituțiilor.
Centrul Cultural Clujean a organizat ateliere prin care ofereau „prescripții culturale” împotriva epuizării. Concluzia: întâlnirile cu arta chiar sunt eficiente când suferi de burnout.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
_thumb.jpg)
Pandemia sporește riscul de exploatare sclavie pentru muncitorii din agricultură, iar românii și bulgarii sunt cei mai expuși. Am stat de vorbă cu muncitori, activiști și autorități din Marea Britanie, ca să înțelegem prețul real al hranei.
_thumb.jpg)
O fotografă care a lăsat România pentru New York în urmă cu aproape 10 ani scrie despre cum anxietatea de a conduce taxiul în plină pandemie și despre liniștea pe care o aduce o porție bună de gogoși.
_thumb.jpg)
Înghițită de criză, Spania a anunțat că vrea să introducă venitul de bază universal. Care e istoria acestei idei intens disputate?
Am stat de vorbă cu Ana Rădulescu, umărul de încredere al serviciilor sociale din România, ca să aflu cum fac față meseriei asistenții sociali, pe timp de pandemie.
Am stat de vorbă cu Adrian Haidu, profesor român din China, despre efectele distanțării sociale și despre transformările care au loc în educația online.
_thumb.jpg)
De când CO-VID a înghițit lumea, viața în spațiile publice s-a oprit, iar unele dintre cele mai afectate categorii profesionale sunt artiștii și lucrătorii culturali, oricum aflați în luptă cu precaritatea. Cum se descurcă și ce soluții au?
Criza globală i-a împins pe curieri în rândul celor mai expuse meserii din lume. Cum fac față curierii români care lucrează într-una dintre țările cele mai afectate de pandemie?
„Mă simt abandonat și de statul român și de statul austriac”, spune Marinel Dăgădiță, unul dintre cei aproape 40.000 de îngrijitori români din Austria. Am stat de vorbă cu Marinel despre cum îi afectează pandemia pe el și colegii lui.
Ce e „the gig economy” și ce e „precariatul”, într-o piață a muncii în continuă schimbare? Ne uităm la niște date statistice, ca să înțelegem cum mai muncesc românii azi.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
O discuție despre cum s-a schimbat munca în ultima sută de ani, inspirată de expoziția lui Harun Farocki.
În cea mai mare bibliotecă din țară, mare parte din angajați, sute de studenți aflați în sesiune și nenumărate cărți valoroase suferă de frig. Ministerul Culturii, care ar trebui să rezolve problema, tace chitic.
Două tinere regizoare au colindat satele din Teleorman, ca să înțeleagă ce înseamnă să fii femeie la țară în 2018.
Am fost acasă la poeta Elena Vlădăreanu şi la regizorul Robert Bălan ca să aflu cum lucrează împreună.
Ca să aflu ce înseamnă pentru oraș certurile din Ordinul Arhitectilor - București am fost la alegerile filialei și am stat de vorbă cu Șerban Sturdza și cu președintele ales, Emil Ivănescu.
Marele Artan despre primul lui job de greiere și primul lui job de furnică, de la Marea Neagră, în Combinatul de la Călărași.
Un prânz la Caru' cu Bere, un miting al sindicatelor din învățământ - o vizită a mamei la București.
Accidentele de pe șoselele Europei, în care victimele sunt români ce muncesc în afară, sunt considerate simple evenimente fortuite. În realitate, sunt urmările aproape previzibile ale unor probleme structurale, pe care autoritățile le ignoră.
_thumb.jpg)