Peste 3.000 de angajați ai muzeelor, bibliotecilor și caselor memoriale din țară au protestat pe 15 ianuarie cerând echitate salarială și mai mulți bani la Cultură.
Cum modelează absența membrilor de familie imigranți viața de zi cu zi a celor rămași în țară? De câțiva ani, Larisa și Monica locuiesc doar cu bunica lor, pentru că părinții sunt la muncă în Spania, și se descurcă cum pot.
Mai mulți angajați ai Muzeului Național de Artă al României (MNAR) îl acuză pe directorul Călin Stegerean de abuzuri de putere, de transformarea locului de muncă într-un spațiu toxic plin de țipete, umiliri, atacuri la persoană și manipulare. Drept urmare, muzeul și patrimoniul au de suferit.
De la începutul anului, mai bine de jumătate din muzicienii Filarmonicii din Sibiu protestează. Artiștii din sindicat cer conducerii să semneze contractul colectiv de muncă, în lipsa căruia spun că sunt suprasolicitați și nu au destul timp să repete pentru zecile de concerte din program. Aceștia îl acuză pe dirijorul Cristian Lupeș, directorul Filarmonicii, de lipsă de comunicare, de conducere dictatorială și comportamente abuzive.
Doamna Mița este frizerița unui spital din centrul capitalei. Îi pregătește pe pacienți pentru operațiile și intervențiile pe care urmează să le efectueze doctorii, iar pe cei internați vreme îndelungată îi ajută să se îngrijească. Nu îi este ușor să fie martoră la suferință, dar gândul că ajută pe cineva să-și păstreze demnitatea și stima de sine în momente grele, o ajută.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Atunci când ne gândim la muzeografi, curatori, restauratori și bibliotecari, probabil că nu ni-i închipuim cu vuvuzele, pancarte și tricouri cu mesaj, protestând în fața clădirii guvernului până la 11 noaptea. Însă exact asta au făcut câteva sute dintre ei sâmbătă, de Noaptea Muzeelor.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am mers cu o vatmaniță STB pe traseu și mi-a povestit despre viața de conductor, tramvaie și provocările care apar în timpul unei zile de muncă.
L-am însoțit la muncă pe Gabi, un curier de 22 de ani, care deservește o zonă ultracentrală a Bucureștiului și livrează cam 120 de colete pe zi.
Există oameni care muncesc din greu pentru ca ceilalți să aibă un Crăciun fără griji. Ei sunt eroii neștiuți ai sărbătorilor. Astăzi vă invităm să aflați cum arată o zi de muncă pentru o reporteră de televiziune în preajma sărbătorilor. Acest articol face parte dintr-o campanie susținută de HONOR.
La o școală de meserii pentru tinerii din sistemul de protecție a copilului sau din familii defavorizate, aceștia învață să devină brutari, bucătari, ospătari și horticultori.
O antropologă creionează contextul unui portret colectiv și efemer al muncii, desprins dintr-o cercetare de teren la Târgu Neamț.
Un cercetător de origine română s-a angajat într-o piață londoneză ca să înțeleagă problemele muncitorilor pe timp de noapte. Ce a aflat?
Ce ne spun cifrele despre relația noastră cu munca, după doi ani de pandemie? Ne lămurește infograficul.
Vreme de două decenii, milioane de români au venit în Italia în căutare de locuri de muncă, bani și un loc în care să-și crească copiii. Asta se schimbă acum.
După lansarea celor 10 episoade ale podcastului „Cel Mai Bun Film Prost” deschidem o discuție despre începuturi: cum te simți la primul fail dat sau la prima țeapă luată la job.
În România anului 2021 „bandele de jefuitori și instigatori” sunt chiar autoritățile locale și centrale care s-au năpustit flămânde de austeritate asupra bibliotecilor de peste tot din țară.
Se apropie 1 Mai, Ziua Internațională a Muncii, așa că am făcut un exercițiu colectiv în redacție și ne-am adus aminte de unele joburi temporare & bizare pe care le-am avut unii dintre noi.
Cum s-a transformat o îngrijitoare din Timiș într-un avertizor de integritate dat în judecată pentru defăimare.
Zeci de artiști și artiste independente au protestat față de criza în care de zbat de la începutul pandemiei, fără ajutor din partea instituțiilor.
Centrul Cultural Clujean a organizat ateliere prin care ofereau „prescripții culturale” împotriva epuizării. Concluzia: întâlnirile cu arta chiar sunt eficiente când suferi de burnout.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Pandemia sporește riscul de exploatare sclavie pentru muncitorii din agricultură, iar românii și bulgarii sunt cei mai expuși. Am stat de vorbă cu muncitori, activiști și autorități din Marea Britanie, ca să înțelegem prețul real al hranei.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
