Muzică / Enescu

Deschide-ți urechile pentru muzica nouă la Festivalul Enescu

de Cristina Enescu

Publicat pe 4 septembrie 2017

„Scopul unei adevărate opere de artă nu este popularitatea, ci adevărul. Cine este publicul pentru care scriu? Eu însumi. Numai dacă scriu o muzică ce-mi face sângele să fiarbă în vene, pot spera că am scris ceva suficient de adevărat încât să aibă un efect similar și asupra altor ascultători.” (Steven Stucky, celebru compozitor american, născut în 1949).

Festivalul Internațional George Enescu 2017 aduce două premiere centrate pe muzica clasică contemporană: Muzica Secolului XXI, o serie de concerte de muzică clasică contemporană la Sala Radio, și Forumul Internațional al Compozitorilor, un eveniment cu intrare liberă unde îi poți asculta și vedea live pe 30 dintre cei mai influenți și apreciați compozitori contemporani. Lucrările lor vor fi interpretate în cadrul seriei Muzica Secolului XXI. 

De ce muzică clasică contemporană?

Pentru că „muzica e o expresie a vieții, reflectă ritmurile acesteia, cu ritmurile și disonanțele ei”, spune Dan Dediu, compozitor multipremiat (autor, printre altele, al operei O scrisoare pierdută, montată la Opera Națională din București), doctor în muzicologie, profesor de compoziție și coordonatorul Forumului Internațional al Compozitorilor. Dan Dediu ne-a ajutat să găsim câteva răspunsuri legate de muzica clasică contemporană și să ne orientăm puțin mai bine într-un peisaj muzical destul de puțin cunoscut la noi.

Muzica și aerul timpului

Dan Dediu: „Conform teoriei filozofului francez Jacques Attali, muzica a fost (și continuă să fie) ca un seismograf ce reușește să prindă mișcările sociale cam cu 20-40 ani înainte de a se întâmpla. Poate nu putem spune că atonalismul lui Schönberg a prefigurat comunismul, cu egalitatea între toate cele 12 sunete, dar se poate spune că, și astăzi, muzica și complexitatea fenomenului sonor surprind sufletul omului contemporan, ba chiar și mișcările socio-politice.”

Festivalul Enescu 2015, foto: Vlad Eftenie

De ce e interesant să vezi compozitorii la Forumul Internațional

Dan Dediu: „Ne-am obișnuit cu ideea că interpreții de muzică sunt port-stindardul muzicii, iar compozitorii rămân cumva într-un con de umbră. De exemplu, în muzica pop, ei nici nu mai sunt menționați, apare doar numele interpretului. În muzica clasică, deși compozitorul are un loc bine determinat și recunoscut, în agora societății, la TV, în conferințe, nu-l prea regăsim. Forumul Internațional al Compozitorilor face într-un fel dreptate acestei bresle. Să nu uităm că Enescu nu a fost numai violonist și dirijor, ci și un compozitor de geniu. Enescu ar fi fost foarte fericit să știe că se organizează un astfel de Forum, în care compozitorii să se cunoască între ei și să fie cunoscuți și de public.”

Ce este Forumul Internațional al Compozitorilor

Forumul este o premieră mondială: aduce în fața publicului, timp de trei weekenduri consecutive, compozitori care au în comun faptul că sunt creatori contemporani de muzică clasică foarte cunoscuți, dar în rest sunt foarte diferiți – ceea ce e un câștig enorm pentru toată lumea. A aduce împreună personalități creatoare atât de diferite este un act de curaj și deschidere, prin care „putem lua contact la o primă mână cu ideile contemporaneității. E loc sub soare și există un public pentru fiecare gen de muzică.”

Dan Dediu: „Forumul este ca o radiografie a mentalității componistice de astăzi, în toată lumea. E fascinant să îl vezi pe un John MacMillan sau Magnus Lindberg, Detlef Glanert sau Eliot Goldenthal și să afli ce gândesc, de unde se inspiră, cum au scris muzicile care i-au făcut celebri, ce pasiuni și lecturi au. Te conectezi astfel la lumea lor de idei, te poți lăsa inspirat de niște personalități aparte, poți schimba idei cu ei, live”

Ce nu este Forumul

Dan Dediu: „Nu este un simpozion, o școală de vară, un curs, o colecție de manifeste estetice”.

Festivalul Enescu 2015, foto: Cătălina Filip

Cum ne putem „îmblânzi” urechile pentru muzica clasică contemporană

Prejudecățile sau reflexele legate de acest tip de muzică au apărut odată cu avangarda, care a răsturnat ceea ce înțelegea anterior prin „muzică clasică”. Însă astăzi, când există creații atât de diverse, cu o varietate enormă de tendințe și inspirații și cu grade foarte variate de accesibilitate, locurile comune legate de „inaccesibilitatea” muzicii clasice contemporane sunt depășite.

Dan Dediu: „Pe YouTube găsim o diversitate enormă de muzici contemporane. Mulți compozitori contemporani sunt foarte accesibili și cunoscuți, iar unii dintre cei mai importanți vor veni la Festivalul George Enescu și la Forumul Compozitorilor.”

Pe cine trebuie să vezi la Forum & să asculți în seria Muzica Secolului XXI

James MacMillan - Cel mai important compozitor catolic contemporan, cu o mare dexteritate orchestrală. Face o fuziune fabuloasă între muzică scoțiană, citate din Mozart, hard rock și cultura contemporană.

James MacMillan, „Violin Concerto” - BBC Proms 2013

Magnus Lindberg - unul dintre cei mai mari stiliști ai muzicii de orchestră. Despre compozițiile lui, Sir Simon Rattle, directorul Filarmonicii din Berlin, spunea că valoarea lor justifică persistența orchestrei ca instituție.

Magnus Lindberg, „Kraft” - Berliner Philharmoniker

Eliot Goldenthal - compozitor american care a câștigat Oscarul pentru coloana sonoră a filmului Frida și a compus și muzica pentru filme precum Batman Forever, Interviu cu un vampir sau Inamicii publici. Este celebru pentru tehnicile sale muzicale neconvenționale. A scris muzică pentru aproape toate genurile de film, de la horror la filme de acțiune și adaptări după Shakespeare.

Eliot Goldenthal, „Still Life” - Frida OST

Tim Benjamin - un compozitor de operă de 42 de ani, care la 17 ani a câștigat Premiul pentru Compoziție în cadrul BBC Young Musician of the Year.

TEDx Talk despre iluzia inspirației

Detlef Glanert - important compozitor de operă și (recent) autorul unei lucrări inspirate de pictura lui Hieronymus Bosch. „Trebuie ca, prin operă, să vă spun ceva despre viața și identitatea voastră. Opera trebuie să aibă acest principiu, la fel și muzica orchestrală. Altfel, ele vor muri”, crede Glanert.

Detlef Glanert, „Caligula” - English National Opera

Rolf Martinsson - compune o muzică extrem de accesibilă, plină de o energie debordantă, cu vibrații împrumutate din cultura pop și rock.

Rolf Martinsson, „Golden Harmony”

Nimrod Borenstein – compozitor de origine israeliană ale cărui lucrări fac parte din repertoriul unor orchestre importante de pe mai multe continente. Lucrări ale sale au fost cântate și la Royal Opera House din Londra și Carnegie Hall din New York.

Nimrod Borenstein, „If you will it it is no dream”

Thomas Larcher - pianist și unul dintre cei mai importanți compozitori austrieci ai momentului, câștigător al British Music Awards, categoria internațională, în 2012.

Thomas Larcher - Ouroboros for cello and orchestra

Ari Ben-Shabetai – compozitor israelian influențat de muzica anilor 80-90 și de cea orientală, deținător al mai multor premii și decan al Școlii de Compoziție, Dirijat, Teorie și Educație muzicală din cadrul Academiei de Muzică și Dans din Ierusalim.

Ari Ben-Shabetai - „Hora”

Sven Helbig - compozitor german, fondator al Dresden Symphony Orchestra, prima orchestră simfonică europeană care a interpretat exclusiv muzică contemporană. A colaborat cu Rammstein, Pet Shop Boys, Snoop Dogg. În 2013, celebra casă de discuri Deutsche Gramophon i-a produs un disc cu compoziții pentru orchestră și pian.

Sven Helbig - „Abendglühen”

Zygmunt Krauze - pianist și compozitor polonez celebru, în vârstă de 79 de ani, autor a șase opere și a mai multor lucrări pentru orchestră, pian, cor, muzică de cameră și de teatru. La Festivalul George Enescu 2017, Krauze își va interpreta propriul concert pentru pian.

Zygmunt Krauze - Piano Concerto nr.1

Cum vorbești despre muzica clasică nouă

Dan Dediu: „Acesta este pariul Forumului. A-l auzi vorbind pe acest singuratic, compozitorul, oferă o imagine asupra culturii pe care o are, a vocabularului, ideilor, lecturilor, obsesiilor sale. Astfel, compozitorul devine mult mai uman; noi, în general, îndumnezeim starurile. Muzica creată de un om intră în noi, ne modelează cumva, deci devine interesant să știm mai multe și despre acel om. Apropierea de un om creator inspiră.”

Poți să asculți muzica asta și fără o cultură muzicală solidă?

Sigur că da, ne încurajează Dan Dediu, dacă ești deschis și curios: „Educația se formează prin audiții repetate, prin lecturi, prin această încredere acordată unui compozitor, de a accepta să îl asculți.”

Festivalul Enescu 2015, foto: Vlad Eftenie

Muzica de film și muzica clasică

Dan Dediu: „La început, muzica de film a fost determinant influențată de muzica clasico-romantică, Wagner, Strauss, Puccini, Mahler... Apoi au fost incluse și alte genuri muzicale, electronic, jazz, pop, astfel că muzica de film s-a extins foarte mult și a devenit de sine stătătoare. Muzica clasică contemporană, în anii ‘60-’70, a început să piardă mult din public și s-a enclavizat. Apoi a venit altă mentalitate, comunicarea a devenit instantanee odată cu internetul și telefoanele mobile. Muzica de film a fost definitorie pentru atragerea unui public mai numeros către muzica clasică contemporană.

Capacitatea cinematografică a muzicii exista dinaintea filmului (de pildă, marile simfonii, Mahler, Șostakovici etc.). Astăzi, compozitori ca MacMillan sau Lindberg reînnoadă tradiția și pot să te ducă printr-o mulțime de povești timp de 45 de minute, cât asculți o compoziție de-a lor.

Mulți compozitori moderni au folosit tehnici muzicale inspirate din cinematografie, creând un nou stil narativ în muzică. Muzica de film a fost ca un fel de conservă, în secolul XX, pentru compozitorii din secolul XXI care știu să o desfacă și să o consume cum trebuie.”


 

Programul complet al Festivalului Enescu îl găsești aici

Fotografie main de Vlad Eftenie

Video

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK