Mădălina Dan și Matei Nițulescu povestesc, dansează și navighează pe harta artistică a Bucureștiului și pe harta afectivă a relației lor, suprapuse pe un covor de scenă creat de Maria Mandea, într-o sinusoidă trecut – prezent – viitor, nu neapărat în ordinea asta. Timpul este un instrument de joc pe suprafața căruia cei doi glisează elegant, ca într-un balet memorialistic pe care-l performează în duet, reflectându-se unul în altul. Perspectivele lor asupra lumii cu bunele ei – cărțile, spectacolele, arta, oamenii – creează un univers comun, spațiul dintre generații se contractă, iar Mădălina (45 ani) și Matei (9 ani) devin egali în istorie, discurs și memorie. Cu o imensă tandrețe – scenele de dans dintre ei sunt explorări duioase ale unui corp comun într-o măsurare subiectivă a timpului —, Mădălina Dan și Matei Nițulescu oferă în de/Loc de joacă speranța unei regenerări sociale, a unei tacite și binevoitoare înțelegeri reciproce care vindecă fractura dintre generații.
de/Loc de joacă vine firesc în urma spectacolului (anti)aging, în care Mădălina Dan și Mihaela Alexandra Dancs explorează în calitate de artiste din aceeași generație atât propriile universuri profesionale, cu autoreflecțiile aferente privind instrumentele și metodele de lucru, cât și istoriile personale, într-o arhivă care se sedimentează reprezentație cu reprezentație. Și asta pentru că spectacolul este durațional, se întinde pe durata a 30 ani (2011 – 2041) prin reprezentații aleatorii la începutul cărora, în fața unei camere de filmat, artistele fac un inventar al evenimentelor personale și generale petrecute de la ultimul spectacol. Și în de/Loc de joacă se construiește o arhivă, dar ea ține mai mult de relația celor doi, Mădălina și Matei, decât de parcursul individual, de modul în care fiecare vede de la înălțimea metaforică a celuilalt lumea, cu focus pe conexiunile dintre ei și pe acel teren comun pe care par să-l descopere împreună. Asta este posibil datorită abilității artistice a Mădălinei Dan de a valoriza performativ întâlnirea personală cu Matei și datorită lui Matei însuși, un copil cu totul extraordinar prin capacitatea de a folosi cu dexteritate informații culturale din domenii diverse, de regulă abstracte și non-narative, prin urmare destinate unor receptori mai mari decât el. Este o întâlnire simbolică între prezent și viitor, fiecare tatonând cu delicatețe lumea celuilalt, dar și una cât se poate de concretă, telurică, între două personalități și două corpuri care se angajează, cu umor și curiozitate, într-o conversație performativă pe diverse teme, de exemplu, resuscitând Mădălinei amintiri muzicale care se ajustează pe preferințele actuale ale lui Matei.
Din spectacol transpare o senzație de autentică egalitate între cei doi performeri, o formă de onestitate în arhitectura relației lor. Nu este exotizată maturitatea artistică și culturală a lui Matei - chiar dacă pe spectator îl uimește prestația lui -, iar Mădălinei îi lipsește cu naturalețe condescendența, uneori involuntară, a adultului care lucrează cu un copil. Ei se intersectează firesc și se joacă împreună cu seriozitatea copiilor conștienți de importanța capitală a jocului lor. Se simte oarecum ca un privilegiu faptul că publicului îi este permis să asiste – chiar să participe într-un fel – la acest joc cosmic. În de/Loc de joacă, adultul și copilul imaginează împreună, prin dialog verbal și corporal, un viitor posibil. Și lucrul ăsta e atât de stingher în societatea noastră avidă de (auto)distrugere, încât spectacolul are consistența viselor (apud Shakespeare).
Foto main: Bogdan Botofei
Următoarea reprezentație va avea loc în 31 mai. Biletele sunt disponibile aici.
Teatrelli
de/Loc de joacă
Un performance de Mădălina Dan
Cu: Mădălina Dan și Matei Nițulescu
Scenografie: Maria Mandea
Costume: Corina Boboc
Costume pictate de: Miruna Radovici
Univers sonor: Denis Bolborea
Video: Mihai Stan
Lighting design: Andrei Ignat
Consultant artistic: Alexandra Mihali
Mulțumiri: Teatrul Masca, Teatrul Național
O producție creart / Teatrelli
Recomandat 12+
