În septembrie și octombrie ne întoarcem la școală. Lansăm o serie de „planuri de lecție” ideale, pe subiecte presante, puse cap la cap împreună cu experți și colaboratori. Am vrut să vedem cum se pot preda la liceu teme actuale, arzătoare, precum schimbările de climă, educația sexuală sau episoade ignorate din istoria noastră.

Săptămâna trecută, am vorbit despre iliberalism la ora de educație civică. Continuăm cu o oră de educație media.

*

În martie 2017, presa de la noi semnala că „fenomenul Balena Albastră” a ajuns în România și că a început să facă victime printre adolescenți. Povestea apăruse, la începutul anului, în presa din Rusia, care făcuse legătura dintre acest joc și peste 100 de cazuri de sinucidere printre adolescenți. Conform ziariștilor ruși, participanții erau, de regulă, utilizatori ai platformei VKontakt (Facebook-ul rusesc), care răspundeau provocărilor altor utilizatori. Se pare că aceste provocări creșteau gradual în idioțenie, de la automutilare, până la sinucidere.

Pornind de la un caz izolat de sinucidere, jurnaliștii români au făcut legătura cu Balena Albastră. În doar câteva săptămâni, subiectul a prins proporții apocaliptice, media asociind aproape orice accidentare sau moarte suspectă în care erau implicați adolescenți cu așa-zisul fenomen. Pe fir au intrat și procurorii.

Isteria Balena Albastră a fost întreținută de presă, pe alocuri cu sprijinul autorităților, plecând de la niște informații trunchiate și greu de verificat. Au existat și voci izolate care încercau să spună că fenomenul este mediatizat excesiv și că „este un exemplu de fake news cu efecte”. Abia la începutul lui 2018 s-au încheiat anchetele oficiale, iar rezultatul a fost cât se poate de clar: între jocul Balena Albastră și mai multe cazuri de moarte sau accidentări suspecte nu a existat nicio legătură. Niciodată.
 
De ce a prins atât de bine subiectul acesta în rândul publicului din România? Pentru că avea toate ingredientele care să o facă verosimilă: Internet, adolescenți teribiliști și nesupravegheați, relatări ale unor presupuse incidente greu de verificat etc. Puse cap la cap, din aceste elemente se putea „face știri”.

Cea mai simplă definiție pentru știrile false (sau fake news) ar fi că sunt înșelătoare și/sau conțin informații false inserate cu intenție și rea-credință. Practic, știrile false sunt niște știri mutanți, niște shapeshifter-i, asemenea lui Mystique din seria X-Men. Au capacitatea de a lua forma unor știri reale, dar sunt create cu scopul de a face rău.

Tot de dragul metaforei, vom asocia fenomenul fake news cu o boală cronică. Pentru un plus de culoare, o vom denumi feicniuzită. Ambele asocieri sunt exagerate, nu au corespondent direct în realitate, dar apelăm la acest artificiu de dragul exercițiului. Notă pentru ipohondri: feicniuzita NU există!

Într-o formă sau alta, toți suferim de feicniuzită. Este târziu să vorbim despre imunizare sau despre prevenție, dar putem vorbi cu mult curaj despre controlul bolii. Dacă urmăm niște pași raționali elementari, putem trăi mult și aproape bine.

via GIPHY

Înainte de exercițiu, să ne încălzim puțin!

Este foarte important să vă faceți testul de rezistență la această boală. Înainte să vă puneți pe treabă, verificați la sânge următoarele elemente:

  • Cine este www.scena9.ro? Vor fi urmărite, cu predilecție, informațiile de identificare ale site-ului și ale echipei editoriale. De când există acest site, ce profil are, ce orientare editorială și ideologică are? Pe scurt, întrebările de control ar trebui să fie: cine este acest site de cultură și cu ce drept vine cu recomandări de combatere a fake news?

  • Cine este autorul textului? Verificarea se face prin Google, Facebook etc. Este o persoană calificată, credibilă? Este simpatic, este enervant?

  • Sunt pe bune referințele (link-uri, elementele de context) din partea introductivă? Sunt informații îndoielnice, discutabile? Sursele inserate au notorietate sau sunt niște site-uri obscure, cu povești pe măsură?

Această etapă este importantă pentru a vă măsura propriul bias, pentru a decide relevanța subiectului și dacă merită efortul de a continua acest exercițiu.

Proba „Distribui sau nu?”

Exercițiul de mai jos este o adaptare a unui model de deconstrucție a știrilor false promovat de Srividya Kumar, co-fondator al platformei Learnnovators. Denumirea originală a modelului este The CRAP test, un acronim ghiduș care cuprinde cele patru criterii de analiză a știrilor potențial false: 

currency (gradul de actualitate) 

 

R – reliability (nivel de încredere și exactitate a informațiilor) 

 

A – authority (autoritate, expertiză, profesionalism)

 

P – purpose/point of view (scop, unghi de abordare)

Notă: Ca să nu pierdeți prea mult timp cu discuții despre semnificațiile cuvântului „crap”, nu ar strica, în primă fază, să faceți exercițiul sub coordonarea unui profesor.

Exercițiu

0. Avem următoarea situație: Cel mai bun prieten al tău postează următorul clip pe pagina lui de Facebook. Ce faci mai departe, îl distribui sau nu?

În clipul distribuit de prietenul tău se vorbește despre o organizație anarhistă, prezentă la protestele de duminică.

Notă: Pentru acest exercițiu veți avea nevoie de un videoproiector, computer cu conexiune la internet și sonorizare. Vizionarea se face la clasă.

1. După ce ați urmărit împreună clipul, discutați „la cald” dacă ați distribui fără rezerve acest material pe propriile pagini de Facebook.

Notă: Încercați să nu vă lungiți prea mult cu discuțiile, pentru că nu există răspunsuri corecte sau greșite. Întrebarea are doar caracter statistic, pentru a observa ce stare v-a generat povestea din videoclip.

2. Pentru analiza „la rece”, vă veți împărți în patru echipe de investigații speciale: echipa actualitate, echipa exactitate, echipa autoritate și echipa unghi de abordare. Fiecare echipă va trebui să investigheze și să răspundă punctual unor întrebări specifice.

Notă: Vestea bună e că veți avea nevoie de telefoanele mobile pentru săpături avansate pe Google. În timpul exercițiului, nu comunicați cu celelalte echipe. Fiecare echipă va avea la dispoziție 20 de minute pentru derularea „investigațiilor”. Treceți pe o foaie de hârtie răspunsurile la fiecare dintre întrebările exercițiului. Deci vestea mai puțin bună este că va trebui să și scrieți câteva idei principale :)

Prezentați rezultatele celor patru anchete

După cele 20 de minute de investigații și hăhăială, aveți la dispoziție încă 20 de minute pentru a procesa informațiile strânse de cele patru echipe de lucru. După prezentarea rezultatelor, e musai să citiți și povestea din spatele poveștii. S-ar putea să fie fun.

Este posibil ca dezbaterile și controversele să ceară mai mult timp, așa că luați în calcul să organizați o sesiune de follow-up.

La finalul acestui exercițiu, încercați să vedeți dacă vi s-au schimbat răspunsurile inițiale de la întrebarea: Cel mai bun prieten al tău postează următorul clip pe pagina lui de Facebook. Ce faci mai departe, îl distribui sau nu?

Indiferent de răspunsuri și reacții, cel puțin un lucru se va confirma: verificarea unei știri durează mai mult decât citirea și redistribuirea ei. Exercițiul a fost construit în jurul unei secvențe de doar 5 minute dintr-o emisiune de dezbateri. Deconstrucția și procesarea ei, urmărind criteriile CRAP, v-a consumat cel puțin 45 de minute. 

*

Efortul de a curăța știrile false de cele reale este mult mai mare atunci când oficialități ale statului și VIP-uri validează falsul ca fiind real. Putea cineva să-i contrazică, la începutul lunii aprilie 2017, pe primarul capitalei, pe ministrul de interne și pe CRBL că jocul Balena Albastră este o fumigenă senzaționalistă? Nu. Pentru că subiectul era fierbinte, discutat de toată lumea și, aparent, fiecare dintre noi putea fi afectat de acest „fenomen”.

Temă pentru acasă:

Evaluați valoarea de adevăr din afirmația „Sunt fete sexy, fete rele care vor na-na!” (vezi melodia Petre, în interpretarea lui CRBL feat Adda). Aplicați, pe cât posibil, criteriile din CRAP test. Dacă nu sunteți mulțumiți de instrumentul de analiză, găsiți pe TeachHub.com mai multe surse de inspirație, pe care le puteți adapta, testa și readapta. În lupta cu fake news toți suntem vulnerabili!

Bonus: 

Un joc care vă ajută să depistați știrile false, creat la Universitatea Cambridge. Un mic ghid de site-uri dubioase din România. Și o postare utilă.

(Infografice: Ionuț Dulămiță)