Media&digital / Rețele
Războiul online
Cristina Voinea, Maria Dimancea
Cum se resimte violența conflictelor în rețelele sociale online și cum gestionează rețelele sociale postările din zonele de război?
Cum se resimte violența conflictelor în rețelele sociale online și cum gestionează rețelele sociale postările din zonele de război?
În 2018, jurnalistul Marius Comper a vorbit despre anxietate, industria porno, extremiști și fake news cu Jon Ronson, unul dintre cei mai șmecheri jurnaliști și autori de non-ficțiune din lume. Un material din arhiva Scena9.
Ce câștigi când dai Internetului o bucată cât mai mică din viața ta. Un articol din arhiva Scena9.
Cum faci să ajungi din subscriber superstar? La workshop-ul Samsung Stream Your Dream ai șansa să înveți asta de la Goguci, Reddysh și Bogdan Techeș.
Fotbalul se pregătește să ia tot mai mult forma unei dezbateri asupra imaginilor, întreruptă ici-colo de faze de joc cu rol de exemplu. Cunoștințele de desen, anatomie și fizică sunt un bonus.
Cât de mult poate mass-media să distorsioneze percepția pe care o avem asupra realității? DEZinfo Talks își propun să găsească câteva răspunsuri.
Care sunt temele principale ale negaționismului climatic, cum ajung ele în România și cine le răspândește?
De unde ne informăm? Mai mult de la televizor sau de pe net? Ce ne convinge să deschidem un articol? Titlul sau încrederea în publicație? La ce folosim rețelele sociale? Mai mult pentru știri sau pentru ținut legătura cu familia și prietenii?
Când v-ați gândit ultima dată la cum funcționează imaginația voastră?
România a coborât opt locuri în Indexul Global al Libertății Presei. Este cea mai abruptă cădere înregistrată în ultimii cinci ani de presa din țara noastră.
După 25 de ani de luptă cu zombii, seria Resident Evil îşi îmbogăţeşte galeria de monstruozităţi cu vampiri şi vârcolaci. Ce loc mai bun pentru a plasa acţiunea, dacă nu România?
Oricine poate deveni victimă sau agresor în nenumăratele războaie care se dau zilnic în rețelele sociale. Cum a ajuns umilirea online o ocupație la ordinea zilei și ce urme lasă în viețile noastre?
De când a început pandemia, toată societatea pare să fi contribuit la campania electorală a partidului de extremă dreapta AUR.
Am întrebat tineri din orașe mai mici sau mai mari din România despre relația lor cu mass media, în vremea pandemiei care ne-a cam exilat pe toți în online, înotând într-un noian de informații adeseori contradictorii.
O echipă de artiști din România și Marea Britanie transformă anul 1994 în jocuri video.
De anul ăsta, o facultate de la Universitatea din București oferă un curs de studii culturale despre jocurile video. Dar care e legătura dintre identitatea culturală și gaming?
Aproape 50.000 de oameni au semnat o petiție prin care cer ca vloggerul acuzat de instigare la violență asupra femeilor să fie „scos de pe Internet”. E, oare, posibil acest lucru? Dar mai ales: este drept?
Cât e de sexistă publicitatea românească? La fel ca societatea din care provine și ca aluatul de profesioniști care o produce.
Ca să te joci online cu alții, în autoizolare, nu doar că nu trebuie să ieși din casă, dar nici măcar nu e musai să pui un tricou pe tine.
Pandemia vine la pachet cu un torent de informații false, care au acum un impact direct asupra sănătății publice. Ce soluții avem la îndemână și ce probleme ridică ele?
Presa are deja încetățenit obiceiul de a delânge periodic că „românii nu consumă cultură.” Dar dacă am privi și altfel, pentru a scăpa de false lamentări?
O parte din arhiva etnologică a Muzeului Țăranului Român poate fi acum privită și ascultată online pe platforma Rețelele Privirii.
Un filosof și un medic discută unele dintre cele mai complicate probleme pe care le pune pe masă transumanismul.