Media&digital / Muzică
Este (aproape) imposibil să asculți muzică într-un mod etic
Ioan Stoleru, Andrei Pacea
Acum zece ani am început să plătesc pentru streaming ca să nu mai piratez muzică. În 2026, nu mai sunt deloc sigur că asta e soluția etică.
Acum zece ani am început să plătesc pentru streaming ca să nu mai piratez muzică. În 2026, nu mai sunt deloc sigur că asta e soluția etică.
31 martie 2026 este ultima zi în care Europa Liberă va mai publica vreun material în România. Publicația este urmașa Radio Europa Liberă, legendarul post de radio care, în timpul Războiului Rece, a fost o sursă de informație necenzurată pentru țările est-europene. Am invitat un fost reporter tânăr al Europei Libere să stea de vorbă cu Liviu Tofan și Sabina Fati – jurnaliști din două generații diferite, care au jucat roluri cheie în viețile redacției.
În timpul alegerilor prezidențiale din 2025, am stat pe rețelele sociale de pe un cont de băiat de 16 ani. Am notat ce am văzut pe feed-uri și care a fost experiența mea emoțională, dar mai ales am văzut cum sunt tratați tinerii de algoritmii de recomandare.
Din 2020, podcastingul a devenit mainstream în România, dar are și o problemă reală de PR. Care sunt originile lui, în ce stadiu este acum industria și ce podcasturi poți asculta mai departe de crypto bros, energii feminine și interviuri video?
Care au fost cele mai importante momente legate de industria AI-ul (în lume sau la noi) în anul trecut și de ce.
Putem oare consolida o relație de prietenie cu un chatbot și să-l tratăm ca pe confidentul nostru fără riscuri majore? Este oare AI un terapeut eficient și inofensiv?
25 de liceeni de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”din București au mers la Amber Studio, una dintre cele mai importante companii românești de dezvoltare de jocuri video, să afle cum se face, în realitate, un joc.
Labubu e micul monstru zâmbitor ce se agață de tine, fie că vrei, fie că nu. E pufos, smotocibil, scump (în toate sensurile), polarizant de drăgălaș. Pare venit de nicăieri, pus în poala noastră colectivă de aceeași mână invizibilă care (sanchi) ar regula sistemele contemporane de valori și dorințe.
Din ce în ce mai mulți oameni renunță să mai urmărească știrile și-și caută adăpost în fața bombardamentului de informații care ne țin lipiți de ecrane și ne hrănesc anxietatea. Cum găsim ritmul potrivit și cum ne recâștigăm ontrolul asupra timpului nostru mental?
Trenduri precum clean girl, trad wife sau fashwave circulă online cu vibe-uri diferite, dar au în comun același pattern: estetici care normalizează sau chiar estetizează ideologii radicale. Am încercat să descifrăm ce au în comun toți acești termeni și cum ajung ei să influențeze o parte din felul în care înțelegem lumea.
Stai pe net. Scrollezi liniștit/ă. Și totul pare ok. Dar, fără să-ți dai seama, împrejurul tău se adună creaturi bizare, gata de atac. Arată funny, au nume absurde și povești hilare. Nicio șansă să scapi.
În jocurile video, corpul personajului principal este, de obicei, motiv de mândrie. Pe măsură ce progresăm în joc, corpul reflectă abilitățile pe care le dobândim. Recent, două jocuri au ales să reflecte alienarea contemporană față de propriul corp.
În numărul 6 al revistei Scena9 pe hârtie, vorbim cu deschidere și luciditate despre ce și cum greșim.
Pornografia neconsensuală creată cu ajutorul deepfake reprezintă 98% din totalul video-urilor realizate cu acest tip de tehnologie. În 99% din cazuri victimele sunt femei şi fete. În ultima vreme, imaginile sintetice cu conținut sexual explicit au devenit o metodă de bullying în şcoli, chiar şi printre copii de 11-12 ani. Am analizat fenomenul ca să aflăm ce e de făcut, dacă există sprijin pentru victime în România și ce fac legiuitorii.
Am fost cu tot echipajul din redacția Scena9 la cel mai important festival de jurnalism din Europa și ne-am luat notițe. Despre fragilitatea arhivelor și amenințarea totalitarismelor, despre jurnalism în exil și oglinzile distorsionate pe care presa le pune în fața războaielor din jur, despre inteligență artificială, oboseală informațională, bias-uri și speranțe.
Din ce în ce mai multe persoane se trezesc că numele și fața lor au fost folosite abuziv în clipuri unde fac reclamă la produse obscure și servicii înșelătoare. Am invitat mai mulți specialiști să ne explice cum funcționează tehnologia deepfake, care permite aceste manipulări, care sunt riscurile ei și cum putem depista un astfel de conținut sintetic, în contextul unui an cu cele mai multe alegeri din lume, în care riscul de dezinformare este uriaș.
Cum se resimte violența conflictelor în rețelele sociale online și cum gestionează rețelele sociale postările din zonele de război?
În 2018, jurnalistul Marius Comper a vorbit despre anxietate, industria porno, extremiști și fake news cu Jon Ronson, unul dintre cei mai șmecheri jurnaliști și autori de non-ficțiune din lume. Un material din arhiva Scena9.
Ce câștigi când dai Internetului o bucată cât mai mică din viața ta. Un articol din arhiva Scena9.
Cum faci să ajungi din subscriber superstar? La workshop-ul Samsung Stream Your Dream ai șansa să înveți asta de la Goguci, Reddysh și Bogdan Techeș.
Fotbalul se pregătește să ia tot mai mult forma unei dezbateri asupra imaginilor, întreruptă ici-colo de faze de joc cu rol de exemplu. Cunoștințele de desen, anatomie și fizică sunt un bonus.
Cât de mult poate mass-media să distorsioneze percepția pe care o avem asupra realității? DEZinfo Talks își propun să găsească câteva răspunsuri.
Care sunt temele principale ale negaționismului climatic, cum ajung ele în România și cine le răspândește?
De unde ne informăm? Mai mult de la televizor sau de pe net? Ce ne convinge să deschidem un articol? Titlul sau încrederea în publicație? La ce folosim rețelele sociale? Mai mult pentru știri sau pentru ținut legătura cu familia și prietenii?
