Începe Târgul de carte Gaudeamus. Romexpo, pavilionul B2, de miercuri până duminică. Programul 10:00-20:00, intrarea gratuită.
Iată câteva recomandări.
Ficțiune tradusă
Încep cu trei romane-eveniment: Ecoul pădurii de Richard Powers (trad. Mariana Piroteală, Trei), a treia carte tradusă din Powers și prima care merită deranjul; Lacul creaţiei de Rachel Kushner (trad. Alexandra Coliban, Trei), un thriller intelectual fantastic; Clanul Netanyahu de Joshua Cohen (trad. Dragoș Ciocăzan, Editura Vremea) – un mix fiction/nonfiction, prima carte tradusă la noi din Cohen, unul dintre cei mai importanți autori contemporani din Statele Unite.
Mai adaug Cele Patru Cărţi de Yan Lianke (trad. Irina Ivașcu, Polirom) mai mult pentru că m-a bătut la cap Adi Schiop să-l citesc decât pentru că m-aș omorî după realismul magic (mi-a plăcut totuși un roman de Lianke în care un sat din China achiziționează mumia lui Lenin pentru a stimula turismul local); Intră Stafia de Isabella Hammad (trad. George Volceanov, Polirom) – Hamlet+Palestina; Actriţa de Anne Enright (trad. Iulia Gorzo, Humanitas); Străinii noștri de Lydia Davis (trad. Luana Schidu, Vellant)
De László Krasznahorkai după Satantango m-am jurat că nu mai citesc nimic. Mai bine îmi fac timp să recitesc cronicarii munteni. Dar semnalez o nouă traducere la Trei, Zsömle s-a dus (trad. Ildikó Gábos-Foarță, Trei). Du-te, Zsömle! Și Ce nu poate fi rostit de David Szalay (trad. Anca Barbulescu, tot la Trei), care a luat Booker anul ăsta; probabil o să mă ocup de el după ce termin cu Radu de la Afumați sau cum îi mai chema pe cronicarii munteni.
Mă bucur că apare o nouă traducere din Henry James, antologia Cartea cu stafii. Zece povestiri (trad. Anca Peiu, Corint), deși mă nedumerește un pic că The Turn of the Screw a fost redat ca Strânsoarea șurubului (vechea versiune a Antoanetei Ralian propunea – mai puțin literal, dar mai elegant – O coardă prea întinsă). Tot la capitolul clasici, ar merita redescoperit Karel Čapek, căruia Eikon îi dedică o serie de autor; măcar cu volumul R.U.R. / Reţeta Makropulos (trad. Miruna Mocanu şi Vlad Andrei Săndulescu), format din două piese de teatru. Măcar pentru că în R.U.R. apare prima dată cuvântul „robot”. Profit de ocazie ca să plusez cu volumul al treilea de Opere Christopher Marlowe (trad. Florența Simion și Oana-Celia Gheorghiu, ediţie coordonată şi îngrijită de George Volceanov şi Nicoleta Cinpoeş, Tracus Arte), în care intră Evreul din Malta și Tamerlan cel Mare. Partea I. Și cu traducerea lui Dan Sociu din Hamlet (Cartier): sunt curios dacă e mai aproape de Tiger Lillies decât de Shakespeare.
Am trecut pe listă și două romane polițiste: Ultima problemă de Arturo Pérez-Reverte (trad. Laura Drăghici, Crime Scene Press), un omagiu adus lui Sherlock Holmes; și Taina gaițelor de Anthony Horowitz (trad. Mihai-Dan Pavelescu, Paladin), ceva sofisticat cum doar Horowitz poate să scrie. Din Perez-Réverte, pe care l-am citit cu tot ce s-a tradus (Clubul Dumas și Harta sferică chiar de mai multe ori), a apărut de curând și o rescriere a poemului epic Cântecul Cidului – Sidi. O poveste de la graniţă (trad. Mioara Adelina Angheluță, Polirom).
Dacă vreți să începeți de undeva cu romantasy, cel mai popular gen de consum la nivel global, presupun că un loc bun e A Patra Aripă (trad. Alexandra Lica, Storia Books) de Rebecca Yarros; e primul volum dintr-o serie din care au apărut până acum trei cărămizi (vândute în peste 12 milioane de exemplare în Statele Unite): cele trei au fost traduse deja în română de ceva vreme, dar A Patra Aripă tocmai a fost reeditat cu sprayed edges. Complet silly, dar tot am stat toată noaptea ca să termin cele 600 de pagini.
Tot ridicol de populare, deși de o calitate literară mai bună, sunt două fantasy-uri de R.F. Kuang, Babel (trad. Mihai-Dan Pavelescu) și Katabasis (trad. Anca Irina Ionescu), amândouă la Bookzone.
Pentru că urmează o serie HBO, la Nemira s-a reeditat Cavalerul celor Șapte regate de George RR Martin (trad. Laura Bocancios și Oana Stănescu): trei novellas în universul ASOIAF, preferatele mele din tot ce a scris Martin.
Pentru o comparație cu fantasyurile de acum 800 de ani, verificați Snorri Sturluson, Edda. Poveștile mitologiei nordice (trad. Radu Stanciu, ilustrații de Mihail Coșulețu, Humanitas).
A, și aștept de câțiva ani un nou roman de Dan Brown. A apărut prin octombrie, iar traducerea iese deja la RAO sub titlul Secretul secretelor. Nu se compară cu Codul lui Da Vinci sau cu Inferno, dar merge; în plus, e plasat în Praga.
Ficțiune.ro
Tatiana Țîbuleac a publicat un nou roman, Când ești fericit, lovește primul (Cartier).
Dan Alexe amenința de multă vreme cu ceva de genul Marele roman al comunismului. În cele din urmă i-a schimbat titlul în La apa morţilor (Humanitas) – de fapt e prima parte dintr-o serie și, fiind vorba de perioada copilăriei autorului, poate fi identificat la fel de bine și ca Romanul micului Alexe.
Florin Chirculescu revine cu un al treilea roman publicat în 2025, Caftul (Nemira).
Mai vreau să citesc Revărsatul zorilor de Iulian Bocai (Trei) și Salinger şi fata cu părul roşcat de Andrei Mocuţa (Polirom).
Două debuturi: Un sport care nu există de Mark Racz (Dezarticulat Books), volum de povestiri care sper să fie măcar pe sfert la fel de amuzant ca trollingul făcut de autor pe spinarea serialului Umbre; și Împărăţia cerului şi a eclerului de Codruţ Baciu (Polirom)
Mi-am luat deja Va urma. 10 piese politice de Gianina Cărbunariu (Curtea Veche, imprintul Matca).
Dar prima carte pe care o citesc după ce mă întorc de la târg e Rostogol în campanie de Lavinia Branişte (ilustrații de Andrei Măceșanu, Arthur), volumul no 6 (și din păcate ultimul) din serie.
Mă mai interesează BD-ul Epoca mea de aur. Partea a doua de Daniel Horia (Grafic). Poate și Povestea lui Harap-Alb de Manuela Maniţa, tot la Grafic de la Art.
Două audiobookuri la Editura Casa Radio: Mihail Sebastian, Steaua fără nume (teatru radiofonic, din 1954, regizor Mihai Zirra) și Marin Preda, Lecturi şi interviuri. Înregistrări-document din Arhivele Radio România (1965-1979) (2 CD).
Poezie
Cu câteva excepții, poezia din ultimii ani a fost dezamăgitoare. Adunați „biografism turbo” cu „naivități ușurele” și după aia extrageți radical.
Dar asta nu înseamnă că nu găsesc la Gaudeamus 2025 mai multe lucruri care îmi mențin curiozitatea.
Trei debuturi: nu va ajunge aici dispariția de Daniela Vizireanu, (Casa de Editură Max Blecher), Hotel Universal de Mihail Lucian Florescu (Dezarticulat Books), La limită de Teona Farmatu (Nemira).
Câteva antologii de la Cartier: Stepe. Poeme alese (2006 – 2025) de Rita Chirian, Maniera sau Cât de departe am mers de Vasile Baghiu, Lauda clipei de acum de Romulus Bucur, jucăria mortului de Constantin Acosmei.
Colecția pocket de la Art continuă cu NVRN de Liviu Diamandi şi Dmitri Miticov, Panou de Andrei Doboş și Predeterminat de Teodora Coman.
Au revenit cu noi volume Radu Nițescu, în inima pustiului, la malul Cișmigiului (Casa de Editură Max Blecher), și Alina Purcaru, Clivaj. Fidelitate (Cartier).
Plus bătrânul securist Radu Demetriades, care-și păstrează virilitatea și la vârsta înaintată pe care a atins-o cu ajutorul unor ierburi dacice și cubaneze: Gioco di villano (Dezarticulat Books).
Plus un volum de lyrics de Mircea Florian, Cântece (Tracus Arte).
La frACTalia apare Dezir, „antologie erotică queer” coordonată de Iulia Mocanu, Paula Dunker, şi Alecs Cândea.
Iar la Tracus Arte găsiți Amprente. O antologie a poetelor poloneze.
Nonficțiune
Anul ăsta secțiunea de nonficțiune e cea mai dificilă. Practic nu știu cu care titlu să încep. Salut voios! O istorie a literaturii române pentru copii și tineret din perioada stalinistă, 1948-1953 de Cristian Iscrulescu (Vremea)? Meserii nerecomandate femeilor de Gabriela Adameşteanu (Polirom)? Lumea liberă. Artă și gândire în timpul Războiului Rece de Louis Menand (trad. Irina Vainovski-Mihai, Trei)? Toate sunt de neratat. Ca și Epoca Klaus Iohannis? România între 2014 și 2025, volum coordonat de Mihnea Bâlici, Anca Bîrnoiu, Veronica Lazăr, Catrinel Rădoi, Vali Stan (Tact). Sau Caietele din închisoare de Antonio Gramsci, ediție critică integrală în patru volume (2000 de pagini) coordonată de Sabin Drăgulin, Ioana Cristea Drăgulin și Angelo Chielli (Editura Revistei Timpul).
La capitolul teorie critică, editura Idea, care a redevenit activă/vizibilă de vreun an, propune Nick Srnicek, Capitalismul de platformă (trad. Lorin Ghiman, prefață de Ștefan Baghiu și Mihai Țapu), Gilles Deleuze, Gândirea nomadă. Texte și interviuri 1953-1995 (trad. Ciprian Mihali și Andreea Rațiu, Idea) și Slavoj Žižek, Împotriva progresului (trad. Octav Ojog, Idea)
La Tact apare o carte extrem de actuală/utilă: Corey Robin, Spiritul reacționar. Conservatorismul de la Edmund Burke la Donald Trump (trad. Alexandru-Vasile Sava și Adrian Em. Rus, Tact)
Iar de la Trei aterizează un volum de Peter Sloterdijk extrem de gros: Trebuie să îți schimbi viața. Despre antropotehnică despre cât e de cool să te afișezi cu asta (trad. Paul Gabriel Sandu).
Volumul de 1000 de pagini al lui Cristian Preda, Ideologii şi ideologi în România contemporană (Humanitas), poate fi explorat cu folos pentru informații chiar dacă nu sunteți de acord cu interpretările. Apar și eu pe-acolo, zice că n-am citit decât foști lectori de la Academia „Ștefan Gheorghiu”. Apare și Marian Godină. Surprinzător, nu apare Gabriel Liiceanu. Glumesc, apare și Gabriel Liiceanu!
Două volume de istorie care pot fi citite unul în continuarea celuilalt: Istoria orbilor. România în război, 1940-1945 de Alina Pavelescu și Şerban-Liviu Pavelescu și România sub comunism. Paradox şi degenerare de Dennis Deletant (amândouă la Humanitas). Adaug aici și o biografie: Un cameleon şi „virtuţile” oportunismului. Mihai Ralea – o biografie politică de Cristian Vasile (Humanitas).
În Alfabetul domnilor. Viaţa şi aventurile bărbatului din cărţi văzute prin ochii unei femei, Ioana Pârvulescu continuă proiectul din Alfabetul doamnelor (Humanitas).
Dan Lungu continuă să fie amuzant în Sub gravitaţia memoriei. Reportaje (auto)biografice (Polirom).
Ion D. Sîrbu continuă să fie un scriitor fantastic în Jurnalul unui jurnalist fără jurnal (reeditat în două volume la Polirom).
În volumul de eseuri Peștii cubanezi (Trei), Bogdan-Alexandru Stănescu continuă să-și exploreze obsesiile culturale.
Iar în Dicționarul de umor Divertis (Litera), Divertis continuă să fie Divertis.
Adaug și două volume de documente scrise și fotografice: Cultura idiș în România interbelică (1918-1940). Colecție de documente, coordonată de Camelia Crăciun (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și V.R.P. 99. Fotografii pentru un alt sfârşit de secol. Vitold Rola Piekarski în România rurală (1899) de Theodor E. Ulieriu-Rostás (Muzeul Național al Țăranului Român | Editura Martor).
Și pentru că sunt destul de bătrân ca să-l fi văzut jucând (la un tv alb/negru, că așa era pe-atunci), vreau să citesc și Diego Maradona. Un studiu sociocultural, volum editat de Pablo Brescia și Mariano Paz (trad. Florin Tudose, Vellant). Tot aici amintesc Fotbalozofia de Traian Ungureanu (Vremea), „povestea a cinci fotbaliști fixați în eternitate (Pele, Di Stéfano, Cruyff, Maradona și Messi), dar și a altora, precum Dobrin, Balaci sau Ștefănescu”; nu pentru că l-aș mai citi pe Traian Ungureanu, ci pentru că tocmai mi-am amintit că există. În același sens notez Enciclopedia aditivilor. Informaţii indispensabile românilor inteligenţi şi prudenţi care nu se lasă otrăviţi cu aditivi de Gregorian Bivolaru (Shambala). La rubrica de umor involuntar a emisiunii nu omit nici We the People – Discursurile istorice ale lui Donald Trump, o ediție îngrijită și prefațată de Dan Dungaciu la Creator, deși din păcate Trump nu ne prea permite să uităm că există.
Revenind la lucruri serioase, mă mai interesează Hărţi de poveste. O călătorie cartografică în trecut de Ioana Zamfir (Editura Niculescu). Și Grădina lui Jane Austen de Molly Williams, cu ilustrații de Jessica Roux (trad. Mugur Butuza, Paralela 45).
O să caut și Femeile care invocă ploaia (frACTalia), volum coordonat de Carmen Gheorghe și Aldessa Georgiana Lincan.
Și Amintiri despre Mircea Ivănescu, o antologie îngrijită de Dan Dănilă la Eikon.
S-au adunat din nou prea multe cărți. N-am calculat exact, dar scorul general se ridică la câteva mii de lei. După ce le citiți sau vă plictisiți de imaginea lor în bibliotecă, și mai ales dacă salariile vor continua să crească în ritmul actual, puteți să le vindeți pe toate cu 75 de lei la Târgul Cărții. Să se bucure și oamenii din viitor de noutățile de la Gaudeamus 2025.