Critic literar. Sau ceva de genul.
Un critic literar propune nu o „rezolvare” a dezbaterii pe marginea volumului „Copilăria lui Kaspar Hauser”, ceea ce ar fi nu doar nerealist, ci și de nedorit. Se va vedea îndată de ce.
Criticul Mihai Iovănel pune pe listă multă ficțiune tradusă, un strop de ficțiune română, bogăție în nonficțiune și, nu în ultimul rând, doi Mari Bărbați.
După trei ani, Gaudeamus se întoarce (și, odată cu el, recomandările de carte făcute de Mihai Iovănel).
Citește o selecție din poezia Angelei Marinescu, care urmează să primească premiul special „Scrisul sau viața” la Gala Sofia Nădejde.
Criticii literari Mihnea Bâlici și Mihai Iovănel discută despre unul dintre cele mai importante romane ale ultimilor ani: „Dezrădăcinare” de Sașa Zare, o bornă în literatura queer și feministă din România.
Întreruperea provocată de pandemie îi imprimă Bookfest-ului aspectul unor straturi geologice suprapuse: cărți foarte recente stau alături de volume publicate în 2021, dar care nu au putut fi lansate.
A fost cel mai influent critic de film din România și cel mai cool personaj cultural al anilor ‘90. La 11 ani de la moartea lui, doi critici discută ce rămâne din personalitatea fascinantă și contradictorie a lui a.l.ș.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Klara și Soarele”, primul roman publicat de Kazuo Ishiguro după Nobelul din 2017, a devenit rapid cea mai comentată carte a sezonului.
Lansarea platformei de audiobook-uri în limba română „Echo” este cel mai important eveniment cultural al anului. Iată de ce.
★★★★★☆☆☆☆☆
O carte despre România anilor '70, a cărei autoare se simte la fel de străină în comunismul românesc al anilor ʼ70 ca publicul de limbă engleză căruia i se adresează.
★★★★★☆☆☆☆☆
Romanul Hail Mary al lui Andy Weir este realmente palpitant și provocator atât dpdv narativ, cât și dpdv al ideilor puse în joc.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Noaptea plec, noaptea mă-ntorc”, micul roman cu care revine Florin Lăzărescu, despre o zi din viața unui muncitor în construcții, este probabil cea mai bună carte de până acum a autorului.
Două romane polițiste excelente dpdv literar și, totodată, companioni ideali pentru vară.
O listă de zece romane publicate în ultima sută de ani în care apar aceste ființe care de regulă trezesc sentimente de oroare, dar care au parte și de roluri mai simpatice – cel puțin în literatură.
★★★★★☆☆☆☆☆
Dacă aventurile cam lipsesc din „Acul de aur și ochii Glorianei”, Radu Paraschivescu încearcă să-și condimenteze romanțul prin câteva scene mai piperate.
★★★★★☆☆☆☆☆
Care să fie legătura dintre OZN-uri și „inteligența materiei”, pe de o parte, și Corina Chiriac, pe de alta?
Lavinia Braniște face parte din categoria autorilor care scriu cu aceeași ușurință și literatură mainstream și pentru copii.
★★★★★☆☆☆☆☆
SF cu paradoxuri temporale, thriller conspiraționist, metaficțiune în stilul André Gide - toate puse în blenderul unui roman câștigător al celui mai important premiu francez.
★★★★★☆☆☆☆☆
Revenirea lui Tudor Ganea cu romanul „Cântecul păsării de plajă”, unul dintre cele mai bune volume publicate în ultimii ani, m-a luat prin surprindere.
★★★★★☆☆☆☆☆
Legionari, Gestapo, amenințări cu moartea și, mai ales, securiști care rezolvă competent mistere.
★★★★★☆☆☆☆☆
În „Ultima vară în oraș”, Gianfranco Calligarich descrie mai curând o Romă spectrală, a plimbărilor crepusculare sau nocturne, a interioarelor și spațiilor în care outsiderii nu au acces.
Anul literar 2021 este bogat în cifre rotunde. Le-am trecut în revistă pe cele mai importante.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Hamnet” este inspirat din viața lui William Shakespeare, dar numele „Shakespeare” nu apare deloc de-a lungul romanului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Romanul lui Bogdan Coșa „Cât de aproape sunt ploile reci” nu-i chiar genul de literatură evazionistă care să te facă să evadezi dintr-o realitate oricum problematică.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
