Actual

Scena9 recomandă: săptămâna 19-25 noiembrie

de Scena 9

Ca în fiecare an, iarna a luat prin surprindere autoritățile. Dar, tot ca în fiecare an, noi, locuitorii orașelor, orășelelor etc., ne reamintim tehnici esențiale strămoșești care ne ajută să ne descurcăm pe străzile inundate, pe trotuarele înnomolite. Cum-necum, reușim să ieșim din casă și să ajungem la muzeele, galeriile, cluburile și cinemaurile care ne-așteaptă săptămâna asta cu lucruri numai bune de topit zăpada și inimile. De la „muzici țigănești”, la jazzuri englezești, de la teatru, fotografie și documentar despre lumea de azi, la literatura care ne-arată cât de multe avem în comun cu lumea de ieri. 

Un documentar despre oameni și animale, de la Vlad

Bestiaire (proiecție de film documentar), Centrul Ceh, București, luni, 19 noiembrie, ora 20.00

Oameni și animale care se privesc. Documentarul regizat de Denis Côté, considerat unul dintre cele mai bune filme din 2012 de către Time Out New York şi The New York Times, e o meditație lipsită aproape de cuvinte asupra relației dintre specii, a felurilor în care ne percepem reciproc, fără a ne putea înțelege cu adevărat. Documentarul a fost proiectat la festivaluri, între care Cannes (2018), Berlinale (2013) şi Festivalul Internaţional de Film din Edinburgh (2012). Intrarea este liberă.

Un spectacol despre frică și neuitare, de la Diana

Kali Traš / Frica neagră, Teatrul Evreiesc de Stat, sâmbătă, 24 noiembrie, ora 19:00

Dacă ar fi să recomand un singur lucru pe tot anul, ar fi spectacolul acesta. Așa cum se spune și în descrierea evenimentului, Kali Traš (Frica Neagră) nu este doar o altă poveste, ci poate, cea mai importantă și dureroasă poveste a romilor. Vorbește despre deportarea romilor în Transnistria în timpul celui de-al doilea război mondial, pornind de la cartea supraviețuitorului Valerică Stănescu „Cu moartea-n ochi”.

Kali Traš îți deschide ochii și mintea spre lucruri pe care nu le-ai cunoscut. Nu e ceva ce am învățat la istorie în generală sau în liceu. Nu e ceva ce dezbatem ca societate. Era un subiect uitat în groapa comună a marilor suferințe din istorie despre care nu mai vorbim.  Și faptul că cineva a recuperat episodul acesta, ni l-a adus în fața ochilor ca să înțelegem ce s-a întâmplat sau să nu uităm, are o semnificație uriașă. E poate singura consolare în fața acestor mari suferințe.

O seară cu și despre gypsy music, de la Ioana

Muzicile țigănești din România | Conferință de etnomuzicologie, București, Muzeul Țăranului Român, joi, 22 noiembrie, de la ora 18 la ora 20

Speranța Rădulescu e, vorba clișeului, un nume care nu mai are nevoie de nicio introducere. Abolventă de liceu de muzică și apoi de Conservator, antropoloagă, doctor în muzicologie, premiată de Academia Română, cercetătoare la Muzeul Țăranului Român și colaboratoare apropiată a lui Horia Bernea – scrie, de când se știe, despre muzicile minorităților etnice și ale „grupurilor de metisaj”. Titlul conferinței de joi e voit provocator, prin includerea controversatului cuvânt „țigănești”. Speranța Rădulescu își propune să ne explice la ce ne referim când vorbim despre gypsy music. Muzica romilor sedentarizați? Muzica romilor asimilați de români, adeseori compusă și interpretată după exigența majoritarilor? Muzica gypsy, produsă pentru estetici și sensibilități occidentale? Ne spune cercetătoarea, joi seara la MȚR, cu intrare liberă.

Jazz de dezmorțit articulațiile congelate, de la Luiza

Mammal Hands la Jazz Nouveau, Club Control, luni, 19 noiembrie, de la ora 20

Fie ploaie, fie vânt, luni e mereu jazz dintr-ăla bun în Control. Bun, adică neașteptat, sprințar, ales pe sprânceană de mințile agere de la Jazz Nouveau. Luni vin Mammal Hands, grup britanic dintr-un aluat cu Portico Quartet sau GoGo Penguin, adică Jordan Smart (saxofon), Nick Smart (pian) și Jesse Barret (percuție), un trio crescut în Norwich, un orășel izolat de mainstream. Muzica lor ia din muzicile ascultate de fiecare ce-i mai bun, un pic de folk, un pic de clasică, un pic de spiritual jazz, le combină magistral și-i livrează ascultătorului un val de sunet hipnotic. În plus, ajută la dezmorțit articulațiile ;)
Biletele se pot cumpăra online pe www.eventbook.ro.

Un dialog despre femei și literatură, de la Ionuț

Lansare: O cameră doar a ei, de Virginia Woolf, marți, 20 noiembrie, ora 19.00, Londohome

Publicat în 1929, eseul O cameră doar a ei - tradus de Anca Dumitrescu și Elena Marcu, apărut la editura Black Button Books - reprezintă o contribuție esențială la literatura feministă a secolului 20. (Aici puteți citi un fragment.)

Strâns legat de proza Virginiei Woolf, textul e impresionant și prin faptul că vorbește fără ocolișuri și despre condiția materială a femeii, într-o perioadă când ăsta un subiect tabu. „Gândindu-ne la toate acele femei care au trudit ani de-a rândul și cărora le-a fost greu să strângă 2000 de lire, și la cât de multe ar fi trebuit să facă pentru a strânge 30.000 de lire, am fost copleșite de indignare față de sărăcia reprobabilă a sexului nostru. Ce făcuseră mamele noastre de nu ne lăsaseră nicio avere? Își pudraseră nasul? Se uitaseră la vitrine? Se bucuraseră de soare în Monte Carlo?”. La discuția de marți vor participa scriitoarele Svetlana Cârstean, Ioana Ulmeanu și Elena Vlădăreanu.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

"Astfel, se naște o ființă compozită, foarte stranie. La nivel imaginar, este extrem de importantă; în realitate, este complet irelevantă. Străbate poezia din scoarță în scoarță, dar este total absentă din istorie. În ficțiune domină viețile regilor și ale cuceritorilor; în realitate, este sclava oricărui băiat ai cărui părinți i-au pus cu de-a sila un inel pe deget. Unele dintre cele mai inspirate cuvinte, unele dintre cele mai profunde gânduri din literatură sunt rostite de buzele ei; în viața reală abia dacă putea citi, arareori putea scrie și era proprietatea soțului ei." Virginia Woolf, O cameră doar a ei #bbbooks #virginiawoolf #aroomofonesown

O postare distribuită de blackbuttonbooks (@blackbuttonbooks) pe

O expoziție despre oamenii de lângă noi, de la Andra

PEOPLE OF ROMANIA Diaspora+ Litoral, La firul ierbii (București), 22 noiembrie, de la ora 18

PEOPLE OF ROMANIA e un proiect foto nomad: atât pentru cei care-au contribuit la el (fotografii Andra Aron, Ioana Cîrlig, Vlad Bâscă, Mugur Grosu și Vlad Petri, antropologul Alexandru Iorga și curatorul proiectului, Mihai Sibianu) și care-au bătut drumurile din România, să adune portrete și imagini ale românilor din 2018, cât și pentru public. Expoziția, realizată în mai multe etape, s-a tot plimbat. Săptămâna asta, ajunge la București, unde vor fi prezentate cele mai recentre două capitole ale proiectului: portrete realizate pe litoralul românesc și portrete ale românilor care au ales să trăiască în afara țării - la Londra, Berlin și Madrid. Mergeți la expoziție, cu ocazia asta îi cunoașteți (prin fotografii și înregistrări audio) pe cei cu care împărtășim multe, dar despre care știm prea puțin.

Foto main: Portret realizat de Andra Aron, în cadrul proiectului PEOPLE OF ROMANIA

X Revista Scena9