Arte vizuale / memorie
Recuperatorii de trecut
Diana Meseșan, Roma Gavrilă
Salvată de la gunoi, o arhivă uriașă de fotografie din perioada comunistă devine subiectul unei investigații artistice despre timp și memorie. Un material din arhiva Scena9.
Reporter. Îi era frică de animale până când a întâlnit-o pe pisica ei, Sumi Jo. Crede că oamenii se pot schimba.
Salvată de la gunoi, o arhivă uriașă de fotografie din perioada comunistă devine subiectul unei investigații artistice despre timp și memorie. Un material din arhiva Scena9.
Cum s-a transformat o îngrijitoare din Timiș într-un avertizor de integritate dat în judecată pentru defăimare.
Accidentele de pe șoselele Europei, în care victimele sunt români ce muncesc în afară, sunt considerate simple evenimente fortuite. În realitate, sunt urmările aproape previzibile ale unor probleme structurale, pe care autoritățile le ignoră.
Un pictor îmblânzește iedera neagră
Un documentar audio în patru părți despre femeile care muncesc ca îngrijitoare în Austria și abuzurile la care sunt supuse.
De vorbă cu Lisa Taddeo, autoarea uneia dintre cele mai dezbătute cărți ale anului, „Trei Femei”.
„Fabrici și Uzine” e primul spectacol de teatru documentar produs în Zalău.
„Uneori suntem singurii martori”, spune Rukmini Callimachi. „Dacă noi ca jurnaliști nu aduce o mărturie despre aceste evenimente îngrozitoare, este ca și cum ele nu ar fi întâmplat niciodată.”
Am stat de vorbit cu 20 de oameni care s-au reapucat de școală după 30 de ani.
Am ales câteva fragmente din însemnările de călătorie ale artistei Cecilia Cuțescu-Storck prin Europa interbelică, adunate în volumul „Fresca unei vieți”.
O altfel de poveste despre noroc
Adriana Bogdan și Oana Lohan ne arată că poți să faci artă și fără încrâncenare.
O parte din arhiva etnologică a Muzeului Țăranului Român poate fi acum privită și ascultată online pe platforma Rețelele Privirii.
Ce s-a recuperat din povestea lui Eli Lotar și ce a fost trecut cu vederea?
O mișcare pro-viață, sprijinită de către SUA și finanțată cu bani locali, se dezvoltă în România.
Am stat de vorbă cu seniorii din Cișmigiu, despre cea mai frumoasă parte a vieții, care, inevitabil, se pierde.
Am încercat să conturăm un portret colectiv al mamelor-copii din România, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică
Asociații cu caracter religios, a căror strategie s-a bazat mult timp pe opoziția față introducerea educației sexuale în școli, au devenit în ultimii ani mult mai active în a-și promova propriile programe.
Cum descoperă copiii muzeele?
66 de deținuți din șase penitenciare din România, condamnați, în total, la 423 de ani și șapte luni de privare de libertate au urcat la final de noiembrie pe scena Teatrului .Nottara din București
De vorbă cu Andy Mills, omul din spatele podcasturilor Caliphate și The Daily
Cinci artiste tinere pe care le-am descoperit la expoziția Diploma
Un bărbat se caută pe sine între identitatea religioasă și orientarea sexuală
De vorbă cu Andrei Pandele, fotograful demolărilor din perioada comunistă
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.