Laborator

Roadtrip moldovenesc

de Petruț Călinescu

„Jumătate de an mâncăm ce producem în cealaltă jumătate”, îmi explică foarte limpede economia locală, Ghena, care alături de Ion, are grijă prin rotație de vacile din satul Racovaț, Republica Moldova. Pentru că nu au bani, sătenii nu angajează ciobani, ci fac cu rândul: cine are mai multe vaci, stă văcar mai multe zile. 

 Moldova, una dintre cele mai sărace țări ale Europei, are o economie care se bazează pe agricultură. Fructele, vinul și legumele sînt constat blocate pe piața din Rusia, principala piață de desfacere, ca sancțiune pentru intențiile Moldovei de a se apropia de Uniunea Europeană. Locuitorii satelor depopulate, îmbătrânite, practică o agricultura de subzistență. Este estimat că aproape jumătate din forța de muncă a Moldovei (între 1,2 și 2 milioane, din totalul de 4 milioane de locuitori) lucrează în străinătate: construcții, menaj în Rusia, Turcia, România și în Europa Occidentală. 

La 25 de ani după declararea independenței, tranziția Moldovei  nu a luat sfârșit, iar direcția ei e în incertă.  Regiunea separatistă Transnistria, Republica Autonomă Găgăuzia, nordul puternic rusofil (zona Bălți) sunt regiuni compacte care disonează puternic cu dorința multora de a se apropia de Vest. Diversele etnii (ruși, ucrainieni, găgăuzi), precum și diversele simpatii politice au polarizat țara până anul trecut, când lumea a ieșit în stradă, amestecată, cerând cu toții pentru prima dată un lucru în comun: eradicarea mafiei și a corupției. În noiembrie anul trecut, dispărea 1 miliard de euro din sistemul bancar moldovenesc – ducând la arestarea fostului premier Vlad Filat și la multiple suspiciuni asupra oligarhului Vlad Plahotniuc, bănuit că ar conduce Moldova din umbră. Protestele au durat luni de zile și au scos zeci de mii de oameni în stradă. Astăzi, ele s-au stins, iar liniștea domnește pe străzile orașelor – liniște care devine stranie după orele 19:00, când cu greu mai vezi oameni pe străzi, mai ales în provincie.  

În urmă cu câteva săptămâni, m-am suit în mașină și pentru o săptămâna în care ploaia nu s-a oprit, am călătorit fără țintă prin Moldova. M-am nimerit  înaintea alegerilor prezidențiale, înaintea primului țur. Ar putea trece și neobservate, pentru că de la nivelul străzii sînt invizibile. Sînt prea puțin bani pentru campania electorală, a spus un fotograf din presă locală: campania are loc la televizor și pe Facebook. 

Printre recordurile negative pe care le deține, Moldova era, în 2011, conform Lonely Planet, țara cu cei mai puțin turiști pe an: doar 9.000. Drumurile proaste, lipsa hotelurilor, personalul necalificat sunt contrabalansate de prietenia cu care oamenii de rând te primesc. Aparent, într-un orășel mic nu e nimic de văzut, dar cu ușurință poți pierde o zi, plimbându-te chiar și prin ploaie. M-am întors acasă zgribulit, dar cu senzația că am să revin cât mai curând pe drumurile întortocheate ale Moldovei. 

Piață de vechituri din zonă Gării centrale din Chișinău se aseamănă cu un muzeu al istoriei recente, dar fără bilet de intrare.
Obiecte de vânzare la piață de vechituri, înșirată pe trotuarele de lângă Gară Centrală Chișinău
Peisaj cu lebede (bărci de agrement), în zonă semi – centrală (MallDova shopping mall), Chișinău
Chișinăul central
Un bărbat își supraveghează băiețelul care se plimbă cu o mașinuța electrică, primită în acea zi din America, de la o rudă plecată la muncă. Miclești.
Chișinăul central – oamenii ies la suprafață dintr-un pasaj pietonal.
. Locuitorii satului Razeni, 20 de km distanță de Chișinău, asistă la o întâlnire politică a canditatei pro- europene, Maia Sandu. Această s-a calificat în turul final al alegerilor prezidențiale, alături de pro-rusul Igor Dodon.
Locuitorii satului Razeni, 20 de km distanță de Chișinău, asistă la o întâlnire politică a canditatei pro- europene, Maia Sandu. Această s-a calificat în turul final al alegerilor prezidențiale, alături de pro-rusul Igor Dodon. În imagine vorbește Andrei Năstase, partenerul de campanie al Maiei Sandu.
Locuitorii satului Razeni, 20 de km distanță de Chișinău, asistă la o întâlnire politică a canditatei pro- europene, Maia Sandu. Această s-a calificat în turul final al alegerilor prezidențiale, alături de pro-rusul Igor Dodon. 11. Moldova rurală și frumusețea drumurilor mai puțin circulate.
Satul Budăi
Satul Budăi
Două femei în vârstă culeg cartofii, alături de alți 4 membri ai familiei extinse. Rar sînt angazati zilieri pentru muncile câmpului – prin rotație membri familiei se ajută între ei de fiecare data când cineva are nevoie. Satul Riscova.
Orașul Soroca, Dealul Țiganilor. “Capitala” romilor, dealul din Soroca a devenit o atracție pentru puținii turiști care ajung aici. Casele fanteziste construite sînt goale,iar locuitorii lor sînt la muncă peste hotare.
Soroca, Dealul Țiganilor. O femeie săracă, de etnie romă, îmi atrage atenție văzându-mă cu aparatul de fotografiat: ”vezi, aici nu toți țiganii sînt bogati”.
Soroca, Dealul Țiganilor. Replica Teatrului Balșoi din Moscova.
Om cu capre pe malul Nistrului, cu Transnistria pe fundal. Soroca.
Ion și Ghena, doi săteni cărora le-a venit rândul la stat cu vacile, Satul Racovat
Membri ai echipei de fotbal locale se întorc pe jos în satul lor, bucuroși că au câștigat locul trei într-o compeție locală. Budăi

Acest reportaj a fost realizat în cadrul burselor pentru jurnaliști acordate prin proiectul "Sprijinirea jurnaliștilor din România în abordarea subiectelor de dezvoltare internațională", implementat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare (FOND). Proiectul este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) și implementat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală.Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția MAE sau UNDP.

X Revista Scena9