Muzică / Electro

„Să asculți muzică ar trebui să fie un act militant”

De Matei Bărbulescu

Publicat pe 15 noiembrie 2017

Acum două săptămâni am scris o cronică despre Muance, noul album al lui Chapelier Fou, un muzician francez care combină muzica electronică cu instrumentele acustice. Am dat share pe Facebook și tag artistului. M-am bucurat când am văzut că mi-a dat like la text, așa că i-am trimis un mesaj ca să-i cer un interviu. Bucuria și mai mare a venit când a răspuns și a acceptat. Uite ce mi-a spus:

Scena9: Cum și de ce ai combinat muzica electronică cu bucăți de muzică clasică?

Chapelier Fou: Am lucrat așa dintotdeauna. Mi-am început studiile muzicale cu vioara, la șase ani, și am continuat cu clavecinul. Când am început să produc muzică, foloseam numai muzică preînregistrată. Dar m-am gândit la o modalitate de a pune muzică pe scenă și mi-am dat seama că trebuie să adaug vioara, pentru că era instrumentul cu care eram cel mai jucăuș. Am găsit rapid soluții ca să fac loop-uri live. Apoi am încorporat chitări, mandoline și bouzouki, pentru că le puteam acorda ca pe o vioară. Nu mi-am interzis nimic.

Preferi să cânți singur sau cu o trupă?

Sunt două abordări foarte diferite, îmi plac amândouă la fel de mult, din motive diferite.

Am fost singur pe scenă timp de aproape zece ani. A fost o experiență formatoare, am învățat enorm. E o adevărată provocare tehnică și mentală să organizezi un set atât de complex de unul singur. Dar este extrem de interesant.

De câțiva ani, pun muzică împreună cu alți doi artiști sau cu o formație, înconjurat de o altistă, cu sintetizatoare, clarinet, clarinet bas și clape.

Muance este cel de-al patrulea album, spune-mi de ce e diferit de celelalte, ce-ai adus nou și ce te-a inspirat?

Este un album care vine în continuarea Deltas, în care am orchestrat bucățele muzicale fără să-mi fac griji pentru cum o să fie live, fără limite. Probabil este discul cel mai accesibil și cel mai complex în același timp. Este fructul experiențelor mele din ultimii trei ani, hrănit cu trucuri electronice, sintetizatoare modulare și muzică de cameră.  

Spune-mi, te rog, mai multe despre conceptul noului album.

În primul rând este un studiu asupra unor motive muzicale. Îmi imaginez melodiile și motivele ca pe personajele unui film sau unei benzi desenate, care trec prin aventuri, care se văd proiectate în diferite contexte, pe care le pun mereu într-o altă lumină. Este și o obsesie: aceea a motivului de șase note care deschide albumul și care se regăsește apoi în toate melodiile.

Spune-mi cu cine visezi să colaborezi pentru următoarele albume.

Robert Wyatt, Colleen, Mark Hollis, James Holden.

Am citit un interviu cu Nicolas Jaar despre importanța mesajelor protestatare în muzica electronică împotriva sau în favorul unor decizii politice. Franța este la fel de divizată ca și restul Europei, crezi că muzica ta ar trebui să dea voce unei mișcări de protest?

Încerc să nu pătez muzica cu altceva decât muzică. Să faci muzică sau orice fel de artă este o luare de poziție în sine. Să asculți muzică ar trebui să fie un act militant. Din păcate, nu mai e cazul, în era entertainment-ului, când cea mai mare parte a muzicii care este produsă nu are nicio utilitate reală.

Când plănuiești să vii în România?

Aștept... Ca muzician, sunt complet pasiv: vin acolo unde sunt invitat.

Ce crezi despre oamenii care îți descarcă ilegal muzica de pe internet?

Nimic.

Personal, continuu să cumpăr discuri pentru că îmi place obiectul în sine și pentru că așa e cultura mea. Oamenii fac ce vor ei.


Traducere din limba franceză de Ștefania Matache

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK