Românilor le place teatrul, iar asta e valabil și la București, și în celelalte orașe mari din țară. Numai că unul din 5 români nu merge niciodată la teatru. Mai mult de jumătate dintre noi consideră că e ok să vorbești cu omul care stă lângă tine în sală. Dacă îi întrebi ce alte forme de cultură consumă, românii îți înșiră experiențele care le sunt la îndemână: concerte cu șlagăre, spectacole de râs și muzică populară. În timpul liber merg la mall, la cumpărături și-n parc. La concertele de muzică clasică nu se duce jumătate din populația României, iar două treimi dintre români nu consumă balet, jazz, blues și nici dans contemporan. Ne plac: Dan Puric, Andra, Loredana, Mariana Nicolescu, Smiley, Florin Piersic, Stela Popescu și Andrei Șerban. Două treimi dintre noi nu cunosc niciun artist de la noi din oraș sau județ.
E îngrozitor? E normal? Avem (niște) cultură, ce ne facem cu ea?
Mai jos, puteți să aruncați un ochi pe rezultatele unui studiu întreprins la finalul anului trecut, despre consumatorii de arte ale spectacolului din orașele României. Sunteți invitați, bineînțeles, să trageți singuri concluziile - însă înainte să faceți asta, nu uitați să scoateți capul pe geam. Să vă gândiți la harta cartierului sau a orașului vostru. Să vă întrebați copiii ce se mai învață la școală. Câte mall-uri și hypermarket-uri aveți în zonă? Câte teatre și cinematografe? Câte au fost demolate și ce s-a construit? Câte zac în paragină și câte au fost transformate în „cazinouri” cu păcănele? Ăla mic, de câte ori a fost cu clasa la teatru pân-la vârsta lui? Pe cine vedeți la televizor? Cine apare în ziare?
Consumăm cultură. Cât ne permite timpul, ce ne e în drum, cât am fost pregătiți să înțelegem și ce ne dă mâna să plătim. Cu restul de resurse, supraviețuim.
