Ieri, 31 august, a fost Ziua Limbii Române. Cum multe instituții de cultură au anunțat că vor transmite online diverse evenimente, am fost curios să văd arată o astfel de sărbătoare în mediul virtual.
Cu prilejul avioanelor care bubuie afară de Ziua Aviației, o listă dedicată prezențelor aviatice în literatura română.
Noutăți destul de multe, dar majoritatea cuminți și imprecise, cu nucleara pop „Dau moda”, dar și cu alternativi de cele mai multe ori fals-melodramatici.
Remus Țiplea a documentat timp de aproape 10 ani nunțile din Oaș. Expoziția și lansarea cărții de fotografie au fost anulate, așa că facem un tur virtual.
„Privirea spectatorilor trece prin noi și merge mai departe - prin munca noastră se vede, de fapt, munca întregii prese.”
Am citit cel mai recent și amplu studiu despre tinerii din sud-estul Europei ca să aflu ce nevoi au puștii din România.
Anul trecut, am aniversat o sută de ani de la Marea Unire. Cum s-au schimbat obiceiurile noastre de consum cultural? Am luat pulsul țării într-un infografic.
Am fost la un atelier de „el silbo”, un tip de limbaj fluierat din Insulele Canare care l-a inspirat pe Corneliu Porumboiu să facă filmul „La Gomera”.
Bilanț de început de școală: avem peste 1.200 de școli cu toalete în curte, elevii pleacă din țară, iar cei rămași nu știu cu ce vor ajunge la ore.
Ce e „the gig economy” și ce e „precariatul”, într-o piață a muncii în continuă schimbare? Ne uităm la niște date statistice, ca să înțelegem cum mai muncesc românii azi.
Cum arată câteva dintre filmele românești pe care le putem vedea în cinematografe începând de vara asta.
Ar trebui să scriu optimist, despre cât de promițător a început 2018 în muzica românească, dar nu e cazul.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Zilele noastre mărunte” de Cezar Amariei rămâne un volum decent pentru un debut, dar cu un pic de muncă suplimentară ar fi putut fi mai mult.
Un tur rapid prin cinci filme românești proaspăt lansate: „Lemonade”, „Moromeții 2”, „Un om la locul lui”, „Dragoste 1. Câine”, „Moon Hotel Kabul”.
Împreună cu ultimii colindători huțuli, am trăit Crăciunul pe rit vechi. Dumnezeu, familia, pădurea, animalele și casele sunt viața lor.
Am întâmpinat Crăciunul împreună cu Pițărăii cu măști din comuna Padeș, unde tradițiile arhaice merg mână-n mână cu noutățile lui 2018.
Noiembrie a fost o lună bună pentru muzica pop: Delia și Inna au îngenuncheat topurile și vizualizările, Mihail cucerește încă o dată prin sensibilitate, la fel face și Lucia.
Listă lunară cu muzici românești care mi-au atras atenția și mai ales despre care merită să vorbim, indiferent de ceea ce cred.
Un proiect de lege privind prevenirea și combaterea antiromânismului a fost înregistrat recent la Senat.
★★★★★☆☆☆☆☆ Mi-aș da veniturile de la Scena9 pe o lună (fie, două!) ca s-o aud pe Eugenia Vodă spunând, cu afectarea-i ipocrit-băloasă de neimitat, că a adus în studio trupa... Sex Pula Pistol.
Se anunță o vară plină de muzică live excelentă: de la concertul istoric al lui Nick Cave, la unele dintre cele mai bune nume din jazzul lui 2018. De la București și salina Târgu Ocna, în creierii munților.
„Dacă ar fi să salvezi un singur film românesc din 2017 într-o arhivă a celor mai bune filme, ce-ai alege? Și de ce?” Răspund 7 critici de film.
★★★★★☆☆☆☆☆ Hoodoo, romanul lui Cosmin Leucuța, este o carte ciudățică, scrisă într-un stil vetust și naiv. Aparent.
Un istoric elvețian mi-a spus ce nu știam despre Zelea Codreanu.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
Într-un moment istoric în care în România pare să se instaureze autoritarismul, expoziția „The Influencing Machine” pare să se afle într-un acord periculos cu agenda politică a zilei.
O lucrare de artă în spațiul public devine atracție locală, magazin de suvenire și scoate la lumină o harababură imobiliară.
★★★★★☆☆☆☆☆ Din munca artistului Ion Bitzan, a cărui retrospetivă o puteți vedea la MNAC, cea mai interesantă pentru mine e munca lui pentru propagandă, și pentru că în ea pot vedea o parte din trecutul țării mele.
Un artist pe care l-am descoperit în ultimul an, ale cărui lucrări aduc pe pânză viața oamenilor invizibili.
