Film / Romania
Mobra middlebrow
Dragoș C. Costache
Un road movie de consum ușor intelectual, despre maturizare și motoreta Mobra, „Horia” e genul de film de care are multă nevoie cinematografia românească.
Un road movie de consum ușor intelectual, despre maturizare și motoreta Mobra, „Horia” e genul de film de care are multă nevoie cinematografia românească.
Trei albume românești mi-au atras atenția iarna asta: unul nesatisfăcător, sihăstresc (hehe), un rock greu și dezolant-melancolic și un garage rock à la Cartierul Armenesc
Toamna și iarna au adus mult trap și hip-hop în muzica românească, primul conectat la prezent, celălalt captiv în nostalgie și niscaiva frustrări, dar și un debut rock care merită toată atenția.
Citește un fragment din „Exportaţii” de Sonia Devillers, un volum despre evreii vânduți de statul roman și istoriile lor nespuse.
De data asta, doar trei lansări care merită dezbătute pe larg: un single energic de la Vama și două albume - unul la ralanti și altul de la unul dintre cei mai provocatori muzicieni din ultima vreme.
Electric Brother remasterizează primul său album, Alina Eremia reușește un exercițiu pop nouăzecist, Paulina nu poate să cânte manele, iar Puya nu mai poate după zilele însorite de altădată.
„I hope you’re reading this, Ada Solomon.”
Filmul „Taximetriști” (2023, r. Bogdan Theodor Olteanu) e un ghiveci cu de toate, care te încălzește, te face să simți chestii și reușește toate astea în ciuda limitărilor de ingrediente.
Un fotojurnalist întreabă. Răspund un istoric, un filosof, o scriitoare și o jurnalistă.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
Printre vacanțe și festivaluri, muzica românească izbuteste să se facă auzită. Două albume ale unor trupe deja rodate, dar și unul cu revoltă.
O listă a extremelor: proiecte mai vechi care nu scapă de manierism & confort vs. două albume care destind nițel monotonia. Plus o reinterpretare a unei manele virale pe TikTok.
În „Stai jos sau cazi”, Bogdan Munteanu vrea să aducă tema epilepsiei în prim-plan cu umor, însă ajunge să pună în scenă o narațiune forțată.
S-au petrecut lucruri importante în muzica autohtonă la începutul primăverii: un EP nou de la Emaa, album Orkid și (cel puțin) o referință la Ucraina.
Multe de ascultat și de comentat, de la o surpriză manelo-pop la trap de petrecere, de la folkism 2.0 la ambient ecolog.
Unul câte unul, s-au tot adunat filme românești pe cele două platforme populare de streaming. Se cere așadar o listă.
Festivalurile încep să anunțe headlineri, cluburile fac liste tot mai lungi de concerte live, iar hip-hopul & trapul românesc sunt într-o formă de excepție.
Greve, inflație, sărăcie, primul McDonald’s, generația Pro și un album tragicomic de la Sarmalele Reci care poate fi despre toate astea. În 2021 a fost remasterizat și lansat pe vinil.
Ultima listă pe anul ăsta e destul de bogată în muzică bună, de la pop la hardcore punk, dar are și câteva chestii care nu conving.
Am ales să explorăm anul 2021 prin cinci cărți noi scrise de autori români.
După o vară relaxată, cu festivaluri ținute la mustață de valul al patrulea al pandemiei Covid-19, e amorțeală mare în muzica românească.
La câțiva kilometri de unul dintre ultimele locuri din România unde încă se extrage cărbune, artistul Lucian Muntean a organizat tabăra de creație Cărbunart, care explorează valența de muză a mangalului.
Rock-ul românesc merge pe brieful emoției & revederii, Balkan Taksim a scos un album așteptat de mulți dintre noi, iar Killa Fonic și Bruja au scos cântecul R&B al verii.
„Noaptea plec, noaptea mă-ntorc”, micul roman cu care revine Florin Lăzărescu, despre o zi din viața unui muncitor în construcții, este probabil cea mai bună carte de până acum a autorului.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.