Filmul „Taximetriști” (2023, r. Bogdan Theodor Olteanu) e un ghiveci cu de toate, care te încălzește, te face să simți chestii și reușește toate astea în ciuda limitărilor de ingrediente.
Un fotojurnalist întreabă. Răspund un istoric, un filosof, o scriitoare și o jurnalistă.
_thumb.jpg)
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
Printre vacanțe și festivaluri, muzica românească izbuteste să se facă auzită. Două albume ale unor trupe deja rodate, dar și unul cu revoltă.
O listă a extremelor: proiecte mai vechi care nu scapă de manierism & confort vs. două albume care destind nițel monotonia. Plus o reinterpretare a unei manele virale pe TikTok.
★★★★★☆☆☆☆☆ În „Stai jos sau cazi”, Bogdan Munteanu vrea să aducă tema epilepsiei în prim-plan cu umor, însă ajunge să pună în scenă o narațiune forțată.
S-au petrecut lucruri importante în muzica autohtonă la începutul primăverii: un EP nou de la Emaa, album Orkid și (cel puțin) o referință la Ucraina.
Multe de ascultat și de comentat, de la o surpriză manelo-pop la trap de petrecere, de la folkism 2.0 la ambient ecolog.
Unul câte unul, s-au tot adunat filme românești pe cele două platforme populare de streaming. Se cere așadar o listă.
Festivalurile încep să anunțe headlineri, cluburile fac liste tot mai lungi de concerte live, iar hip-hopul & trapul românesc sunt într-o formă de excepție.
Greve, inflație, sărăcie, primul McDonald’s, generația Pro și un album tragicomic de la Sarmalele Reci care poate fi despre toate astea. În 2021 a fost remasterizat și lansat pe vinil.
Ultima listă pe anul ăsta e destul de bogată în muzică bună, de la pop la hardcore punk, dar are și câteva chestii care nu conving.
Am ales să explorăm anul 2021 prin cinci cărți noi scrise de autori români.
Înainte de începutul pandemiei, pe vremea când Timișoara se pregătea să devină Capitală Culturală Europeană și oamenii aveau căldură în calorifere și apă caldă, mi-am propus să vizitez punctele de interes ale urbei.
După o vară relaxată, cu festivaluri ținute la mustață de valul al patrulea al pandemiei Covid-19, e amorțeală mare în muzica românească.
La câțiva kilometri de unul dintre ultimele locuri din România unde încă se extrage cărbune, artistul Lucian Muntean a organizat tabăra de creație Cărbunart, care explorează valența de muză a mangalului.
Rock-ul românesc merge pe brieful emoției & revederii, Balkan Taksim a scos un album așteptat de mulți dintre noi, iar Killa Fonic și Bruja au scos cântecul R&B al verii.
_thumb.jpg)
★★★★★☆☆☆☆☆ „Noaptea plec, noaptea mă-ntorc”, micul roman cu care revine Florin Lăzărescu, despre o zi din viața unui muncitor în construcții, este probabil cea mai bună carte de până acum a autorului.
7 povești din orașe mici, văzute de cititori și cititoare Scena9, pe care vă invităm să le descoperiți mai jos - din Jibou la Căzănești, de la Roman până-n Gherla.
_thumb.jpg)
★★★★★☆☆☆☆☆ Revenirea lui Tudor Ganea cu romanul „Cântecul păsării de plajă”, unul dintre cele mai bune volume publicate în ultimii ani, m-a luat prin surprindere.
★★★★★☆☆☆☆☆ În „Berliner”, cel mai nou film al său, Marian Crișan livrează aici o poveste care se dorește actuală, dar pornește din start cu handicapul inadecvării la vremurile pe care le traversăm.
Un american care a predat în România la finalul anilor '80 îți arată țara de acum 30 de ani în culori vii.
Am recitit de curând Ion având în cap întrebarea: „ce rămâne din acest roman după 100 de ani? Prin ce este el actual?”
2_thumb.jpg)
Un scriitor irlandez pornește de la Columna lui Traian, pe urmele ideologiilor care au consolidat ideea că românii sunt un popor latin, care trebuie „purificat” cu orice preț de elemente străine.
_thumb.jpg)
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
