Anul 2021 a început sub auspicii la fel de neclare precum s-a terminat 2020 cu privire la cum ne vom putea desfășura viețile, mai ales cele sociale și culturale. Dacă pentru unii dintre noi primele luni din an au trecut pe nesimțite, altora le-au lungit deja urechile, timp în care scena culturală a rămas mai degrabă în stand by, începând să dea câteva semne de viață de la mijlocul lunii februarie încoace. Conceptul de vernisaj și-a pierdut încă din 2020 sensul într-un context în care fugim, pe bună dreptate, de buluceală, iar vizitele la expozițiile, puține, se fac ordonat, cu programare, ceva ce se întâmpla deja demult în muzeele aglomerate din orașele de afară și a ajuns acum să se întemeieze și în spațiile noastre culturale, mai mici și mai puțin cotropite.
În acest context timid de revenire la viață, întreruptă sacadat de cifrele cazurilor de Covid, de zone roșii și reveniri la restricții, programul cultural al Rezidenței BRD Scena9 continuă online cu programele deja consacrate, Intersecțiile de miercuri și Post Muzica și își pregătește spațiul offline pentru prima expoziție mare a anului. Anarhista PostPunk se deschide pe 26 martie respectând acest flow nou de consum de artă, care pune siguranța vizitatorilor pe primul loc și ne obligă să ne rezervăm loc și timp pentru accesul la artă, dar poate tocmai prin constrângerea asta, s-ajungem s-o respectăm mai mult.
PostPunk, interogare a impactului pe care mișcarea culturală punk a anilor 90 îl are asupra artei de astăzi
Emancipare politică, etică, estetică. Mișcare insolentă, energică, fulgurantă și ambițios deconstructivă. Dadaism meets cinism antic.
Nesupunere politică. Subversiune antifascistă, revoltă anarhistă contra represiunii statale, contra constrângerilor sociale, economice, contra normelor individualiste capitaliste, contra consumerismului.
Rezistență etică (DIY). Activism individual și comunitar, autocreaţie, solidaritate, hedonism radical, defulare, excentricitate, aici și acum.
Anti-Estetică. Experiențe performative muzicale (bruitism, industrial), vizuale (fanzine, pliante, postere) transgresiune a regulilor și formelor estetice academice, contra culturii tradiționale și mainstream.
Vorbim despre Craiova, anii 90. Punk-ul exista acolo dinainte de Revoluție, dar după 1990 și-a găsit expresia sa plenară la noi și a dat naștere unor trupe ca Terror Art, Haos, Skandal, Null 00 sau AntiPro și unor fanzine ca Revolta punk sau Love kills, citată azi de mișcarea feministă autohtonă. PostPunk nu își propune doar o recuperare a unui patrimoniu imaterial - o subcultură locală efervescentă - ci mai ales o chestionare a prejudecăților dominante față de ierarhiile de gen, etnice, rasiale şi de clasă, față de normele sociale și sexuale atomizante și uniformizante. În cuvintele uneia dintre cei doi curatori ai expoziției, Raluca Oancea (Nestor): „Ne vom întreba astfel dacă arta mai poate fi astăzi transgresivă, dacă etica Do it yourself, ca etică a acţiunii și remediu la pasivitate, ca ieșire militantă minoritară și marginală din rangul valorilor spectacolului, funcționează încă.”
Pentru asta, PostPunk face o descindere în arhivele foto, video, muzicale și tipărite ale acestei mișcări mai puțin cunoscute publicului larg, încercând să ofere vizitatorilor de azi un traseu coerent și detaliat prin ce a însemnat mișcarea punk pentru generația anilor 90: artefacte, imagini și înregistrări din concerte, o cameră DYI, fanzine, o cameră squat, chiar și un interviu al lui Cristi Puiu cu membri ai formației Terror Art. Traseul din trecut este completat cu intervenții din 2021 ale unor artiști contemporani care își trag inspirația (și) din seva punk-ului, ca Megan Dominescu, cea mai tânără artistă expusă la MNAC, Bandi Sasha Robert de la Cluj și o parte din colectivul Biserika (MR, pnea & Sergiu Sas), care va lua în stăpânire holul Rezidenței.
Expoziția se deschide pe 26 martie, la ora 18:00, în prezența artiștilor și rămâne deschisă până pe 09 mai, cu orar de vizitare 16:00 - 20:00 de marți până vineri și 13:00 - 20:00 în weekend. Pentru siguranța tuturor, vizitele pot fi programate prin aplicația appointy, aici.
Intersecțiile de miercuri: Svetlana și de două ori Tatiana
„Sunt într-o bătălie cu acest rol al meu (n.r de scriitoare) care m-a transformat într-un singur om, iar eu vreau să fiu mai mulți oameni. (...) Acum sunt în fața unei foi goale și tot ce spuneam mai înainte se întâmplă în capul meu. Merită să mai scriu o carte acum care va fi mai proastă ca prima și va fi comparată întotdeauna cu a doua? Merită să scriu o carte care va fi poate mai bună și toată lumea va zice uite că n-a fost o întâmplare? Merită să mă gândesc la lumea care se gândește?
Inconștiența e un cadou care ți se dă o dată, poate de două ori, dar nicicum de trei ori. Poate e nevoie de foarte mult timp, poate e nevoie de ani, de evenimente, poate că viața mea a fost atât de plictisitoare încât într-adevăr nu am de unde să scot și nu cred că e nevoie să scoți chiar fiecare fleac din viața ta să-l pui într-o carte. Cred că este loc de citit mai mult decât e de scris”, i-a mărturisit Tatiana Țîbuleac, prima invitată a Svetlanei Cârstean, în discuția de la prima ediție a Intersecțiilor de miercuri. O oră de grație despre cum te poate năpădi rolul de scriitoare, despre feminitate și reținerea sau exprimarea emoțiilor, care poate fi privită și ascultată pe pagina de Facebook a Rezidenței, aici.â
Intersecțiile au loc o dată la două săptămâni, miercurea, iar următoarea întâlnire va avea loc pe 24 martie, tot online, și tot cu o Tatiana, dar din registrul de non-ficțiune de data aceasta: Tatiana Niculescu, autoarea biografiilor contemporane Seducătorul domn Nae. Viaţa lui Nae Ionescu, Regele și Duduia. Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee, Ei mă consideră făcător de minuni. Viaţa lui Arsenie Boca, Mistica rugăciunii și a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu, Mihai I, ultimul rege al românilor și Regina Maria. Ultima dorinţă, apărute la Editura Humanitas.
Post Muzica: Alina Kalancea și Constantin Basica
Programul curatoriat de Mitoș Micleușanu a trecut de 30 de ediții anul acesta, cu Dan Michiu și Dan Hrababur. Pentru cei ce nu l-au descoperit încă (o parte din arhiva online poate fi văzută aici și ascultată integral pe Soundcloud), Post Muzica este dedicat sunetului și artiștilor activi în zona experimentală contemporană, iar pandemia l-a deschis participării unor artiști români care locuiesc în afara țării. Post Muzica 32 o are ca invitată pe 16 martie pe Alina Kalancea. Artistă și compozitoare de origine română, stabilită în Modena, Italia, Alina a scos cel de-al doilea album, Impedance, în decembrie 2020. Pasiunea ei pentru sinteză modulară și aparate ca niște pisici cibernetice, al căror tors este mixat pe o întoarcere sonoră la rădăcini, fac din muzica Alinei o experiență sonoră greu de descris, profundă și care modifică mintea.
Pe 30 martie, următorul invitat al programului este Constantin Basica, compozitor român care trăiește și activează în Bay Area din San Francisco. Artistul are o formaţie academică și un background de compoziție clasică, peste care vine interesul lui pentru diverse medii de explorare a muzicii experimentale. Rezultatul este un colaj de sunete covârşitoare ale naturii și ale cotidianului, puse pe game armonice și revelate prin audio-vizual.
Noutăți în timp real despre programul Rezidenței găsești pe Facebook și Instagram.
