Mâine, 5 martie, de la 18.30, pe pereții de la Rezidența BRD Scena9 vor fi imagini cu realități posibile din spațiul care ne înconjoară. 

Realități posibile e un proiect de grup, construit în jurul conceptului de distanță între plan și realitate, prin șase foto-povești din România și Republica Moldova. 

Un aeroport care nu se mai materializează, cu pista inaugurată în 2014.

O fostă centrală unde s-a încercat, fără succes, obținerea energiei din piatră. 

Garaje  folosite ca spații pentru petreceri sau depozite de uraniu. 

Salariul minim în România și ce poți cumpăra cu el într-un an.

Bucureștiul în așteptare, cu toate straturile lui de planuri neterminate.

Tinerii din nordul Moldovei, unde lumea dispare de sub picioarele lor.

Înainte să mergeți la expoziția Centrului de fotografie documentară, care aduce laolaltă lucrări de Ioana Cîrlig, Petruț Călinescu, Maria Guțu, Mihai Șovăială și Bogdan Tutuneanu, vă propunem mai jos un preview pe repede înainte.

 

Crivina Blues | Ioana Cîrlig

În această serie, Ioana Cîrlig documentează locul în care s-a construit fosta termocentrală Crivina (Caraș Severin), unde regimul comunist și-a propus să producă energie din șisturi bituminoase - niște roci sedimentare cu o putere calorică scăzută. Era parte a ambiției soților Ceaușescu de a transforma România într-o țară independentă energetic. Pentru a pune în practică proiectul, s-a decis la mijlocul anilor ’70 ca un munte să fie retezat, mii de oameni să fie mobilizați din toată țara pentru a ridica și porni colosul industrial, o conductă de gaz să fie trasă de la Reșița, 45 de kilometri, prin munte, apa să fie adusă la 500 de metri înălțime. Proiectul a costat peste un miliard de dolari. Producția de energie a început în 1984, iar termocentrala a funcționat, cu lungi întreruperi, fără succes, până în 1988.

Astăzi pe fosta platformă industrială au rămas bucăți de clădiri din care au început să apară plante, iar din cariera abandonată de șist bituminos au început încet-încet să crească copaci. După zeci de ani de betoane, pădurea se întoarce timid de unde a fost tăiată ca să facă loc industriei. În colonia Crivina mai trăiesc astăzi câteva zeci de oameni în casele construite la baza platformei industriale.

La Garaje | Petruț Călinescu

Zeci de mii de garaje au fost construite în capitala republicii Moldova, Chișinău, în timpul comunismului, iar în anii tranziției li s-au alăturat multe altele, construite ilegal. Astăzi, puține dintre ele sunt simple adăposturi pentru mașini.

Ridicate în grupuri compacte, de la câteva zeci până la câteva sute sau, în câteva cazuri, chiar mii, garajele și-au depășit condiția de bază pentru care au fost li s-au alăturat și au început să fie modelate după nevoile fiecăruia. Se pun murături, se depozitează diverse lucruri în funcție de anotimp, se face vin (în unele cazuri cu struguri crescuți pe garaj), se țin petreceri de zile de naștere sau băute spontane. Primarul Chișinăului a fost surprins și el de presă bând într-un garaj și cântând din instrumente improvizate, în timp ce în alt garaj au fost descoperite 2 kilograme de uraniu. Poți vizita o galerie de artă, există un magazin de pește proaspăt sau un muzeu al calculatoarelor vechi, unde sunt expuse vreo sută de computere funcționale. Utilizările garajului sunt diverse pe măsura naturii umane, iar faptul că în Moldova ele nu au fost demolate, cum s-a întâmplat în București, ne permite să observăm care sunt nevoile de locuire actuale în țările post-sovietice.

Portrete de grup cu necunoscuți | Petruț Călinescu

Această serie e un studiu audio-vizual, în care fotograful Petruț Călinescu descrie relația dintre arhitectura capitalei și locuitorii ei din puncte de observație ce pot părea aleatorii: stațiile RATB.

În aceste locuri se formează ad-hoc grupuri de oameni ce stau alături ca într-o fotografie de grup, într-un decor ce se dovedește fascinant și surprinzător prin diversitate. Rezultatul este o cartografiere a locurilor aparent banale ale capitalei, care nu stârnește în mod obișnuit interesul nimănui. Ele descriu realist capitala, cu multiple straturi de „citire”: sociologic, arhitectural și urbanistic.

Homeland |  Maria Guțu
mentorship CdFD

Proiectul Homeland caută legăturile dintre tinerii din nordul Republicii Moldova și peisajul  care-i înconjoară. O treime din populația Moldovei a emigrat, iar numărul tinerilor care pleacă crește de la an la an. În acest context, proiectul Mariei Guțu e o căutare poetică a rădăcinilor, a unui acasă care își schimbă mereu sensul, chiar și pentru copii.

Holding Pattern | Mihai Șovăială

Proiectul Holding Pattern urmărește procesul de construcție a aeroportului din Brașov-Ghimbav, dar și transformările care au apărut în împrejurimile acestuia. Construcția aeroportului a început în 2014, iar imediat după realizarea pistei de aterizare, operațiunile de construcție au fost oprite din diverse motive. Holding Pattern este o manevră folosită în aviație, concepută pentru a amâna aterizarea unui avion, pilotul fiind astfel nevoit să efectueze mișcări ovale deasupra aeroportului, până la soluționarea aterizării. Cartea Holding Pattern, realizată de Mihai Șovăială împreună cu Alin Cincă, prezintă imagini alb negru care evidențiază diferite situații și obiecte din jurul aeroportului, aflate într-o stare incertă.

16.152  | Bogdan Tutuneanu

În România, valoarea salariului minim net anual este de 16.152 RON.

Proiectul lui Bogdan Tutuneanu utilizează această sumă ca unitate de măsură și de explorare relativă a societății românești, aducând în discuție obiceiurile de consum, diversitatea produselor și a serviciilor disponibile pe piață, cheltuielile publice, valoarea resurselor naturale etc. Cadrele ilustrează forme diferite în care se poate regăsi această sumă (alimente, îmbrăcăminte, pământ arabil, medicamente etc.), cu scopul de a crea un atlas vizual care să ilustreze și să compare nevoile, dorințele, deciziile și puterea de cumpărare a românilor, azi.

Centrul de Fotografie Documentară e un colectiv de fotografi fondat de Ioana Cîrlig, Petruț Călinescu, Ioana Călinescu și Marin Raica în 2016. Anual organizăm câte un eveniment în care prezentăm proiectele la care lucrăm. 
Proiectele din expoziția „Realități posibile” au fost cofinanțate în 2019 de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și Ordinul Arhitecților din România (OAR).
Expoziția „Realități Posibile” este cofinanțată de Fundația9 și găzduită de Rezidența BRD Scena9.