Teatru

Festivalul Național de Teatru 2021: 10 recomandări și un bonus

De Oana Stoica

Publicat pe 6 noiembrie 2021

Cum criza sanitară nu pare să se termine prea curând, ediția din acest an a Festivalului Național de Teatru — ce începe azi și se încheie pe 14 noiembrie — se va desfășura în mare parte online. Spectacolele vor fi accesibile gratuit timp de 48 ore de la momentul programării lor. Conținutul festivalului este divers: pe lângă selecția oficială există instalații, conferințe, o amplă secțiune dedicată lui Ion Caramitru, spectacole invitate în afara selecției și 4 spectacole străine. Secțiunea „Instalații vizuale” va putea fi urmărită și live, în spațiile specificate în program. 

10 recomandări pentru FNT 2021: 
Afrim x 2. Inimă și alte preparate din carne, premiul Uniter pentru cel mai bun spectacol, este o cartografiere a avariilor cauzate de pandemie la nivel intim, psihologic, afectiv și sexual, redate printr-o dramaturgie fragmentară, cu narațiuni intercalate (text de Dan Coman) și inserturi cinematografice. Orașul cu fete sărace abordează feminitatea la intersecția cu precaritatea, rolurile sociale de gen și peisajul social provincial prin valorizarea unor nuvele de Radu Tudoran.

FOTO: Scenă din „Inima și alte preparate din carne". Autor: Radu Afrim

Verde tăiat - un spectacol creat de artiști independenți într-un oraș fără teatru, Zalău, despre un subiect sensibil, actual, dar rar abordat pe scenă – mafia lemnului, care arată cum rețeaua de interese care gestionează despăduririle și vânzarea lemnului are tentacule la toate nivele de decizie ale statului. 

Zbor deasupra unui cuib de cuci - un spectacol imersiv despre universul alienant dintr-un azil psihiatric, realizat în format VR 360 (realitate virtuală cu filmare la 360° - spectacolul necesită ochelari speciali și înscrierea prealabilă la adresa manager@tam.ro). Este unul dintre puținele demersuri autohtone care explorează conectarea spectacolului de teatru la formatul VR. 

Regizorul Bobi Pricop și dramaturgul Ivan Vârâpaev x 2. Conferința iraniană, o dezbatere despre ce apropie și mai ales ce separă gândirea și cultura occidentale de cele orientale pentru a încerca să înțelegem mai bine conflictele contemporane, de la războaie și terorism la mișcările europene anti-refugiați. UFO redă o serie de mărturii despre întâlniri individuale cu extratereștrii, unde „extratereștrii” sunt straturile profunde ale eu-lui, într-un format teatral infuzat de multimedia. 

Cassandra face o analiză a feminității din interior, cu o coregrafie solicitantă fizic și delicios de ironică, și cu două actrițe excelente, Denisa Nicolae și Mihaela Velicu. Cele două ipostaze ale personajului feminin se află într-o continuă dispută, marcate de relațiile complicate trecute (cu mama) și posibil viitoare (cu bărbații) și de rolurile pe care le societatea i le atribuie, cu sau voia ei / lor.

Chiritza în carantină, un spectacol – concert marca Ada Milea care analizează printr-un personaj emblematic obiceiurile / năravurile de carantină ale românilor. Dând piept – la propriu – cu tehnologia și combinând irezistibil argoul digital cu dulcele grai moldovenesc, Chiritza e chintesența nefardată a națiunii, cu vicii și vulnerabilități, cu obsesia unui statut preferențial și cu înclinarea spre conspiraționism și fake news. Chiritza suntem noi. 

Villa Dolorosa - o variantă contemporană germană a celor trei surori cehoviene. Letargia clasei de mijloc, care stă bine cu teoria privind mersul lumii – echitate, egalitate, drepturi civile -, dar prost cu practica, este un simptom al crizei prin care trece societatea. Vidul interior al personajelor care zac la nesfârșit pe marginea unei piscine goale crește din primul până în ultimul minut într-o nuanță puternică de albastru care contaminează tot spațiul de joc. 

FOTO: Scenă din „Villa Dolorosa". Autor: Cristina Gînj

Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois - un spectacol despre ravagiile pe care demența le face nu doar victimei sale directe, ci și celor colaterale (membrilor familiei), cu o actriță fabuloasă, Emőke Kató. Boala se întinde ca mucegaiul peste mintea mamei, căreia îi anihilează demnitatea, și peste viața fiului ei, pe care îl distruge emoțional. 

Performance / instalație performativă. V.I.P. – Very Isolated Person - un performance despre alienarea artistului în timpul carantinei, cu o variantă actuală a Ninei Zarecinaia din Pescărușul lui Cehov, jucată live de actrița Olga Török. Spectacolul poate fi vizionat live pe site-ul FNT, dar pentru o experiență mai bună se recomandă înscrierea pe platforma ZOOM. Ziua Hektomeron - o instalație performativă de 25 ore în care 100 de regizori din toată lumea adaptează povestiri din Decameronul de Giovanni Boccacio la realitatea contemporană. Creat în această primăvară, în plină pandemie, spectacolul este o reacție față de distanțele pe care criza sanitară le-a impus oamenilor.

Katzelmacher. Dacă nu ar fi vorba despre iubire – un spectacol puternic despre cum se naște ura față de străini în micile comunități și cum potențează asta alte forme de discriminare și intoleranță (misoginism, homofobie). Regizorul Eugen Jebeleanu aduce în actualitate un text al lui Fassbinder într-un spectacol – poem în care explorarea corpului și inserturile cinematografice se conjugă performativ cu poetica violenței pe un fundal social convulsiv. 

BONUS: spectacole străine. Din cele patru spectacole invitate, două sunt variante contemporane ale unor piese de Sofocle. Wałęsa în Kolonos mixează biografia fostului președinte polonez Lech Wałęsa pe structura tragediei Oedip la Colonos, iar Antigona este un spectacol - concert cu muzică rock. Ivan Vârâpaev este dramaturgul cu cele mai multe spectacole în FNT în acest an - trei. Piesa sa, Dansul Delhi, este montată de Oskaras Korsunovas care o caracterizează drept „o chestie budistă scrisă, fără îndoială, de un dramaturg care a atins starea de Nirvana. Ca toate chestiile budiste, este plină de paradoxuri, care, dacă sunt înțelese, te fac să te prăpădești de râs”. Singurul spectacol străin de dans invitat, To be continued, este câștigătorul Concursului pentru tineri coregrafi de la Biaritz în 2016. 


Scenă din spectacolul „Chiritza în carantină”. Autor: Nicu Cherciu

6 noiembrie 2021, Publicat în Arte / Teatru /

    Text de


    Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

    OK