Începe Târgul de carte Bookfest 2025, ajuns la a XVIII-a ediție (28 mai – 1 iunie, Romexpo, pavilionul B2, intrare liberă). Invitatul de onoare din acest an este Portugalia. Vor fi mai multe evenimente legate de piața ei editorială – lista invitaților o găsiți aici, iar pe cea a evenimentelor aici. Mi-e teamă că n-am citit prea mulți portughezi – Fernando Pessoa, José Saramago, António Lobo Antunes, plus niște cărți despre José Mourinho. Sper că o să citesc mai multe în viitor; la urma urmei, poate că Mourinho nu e așa de terminat cum pare acum.
Ficțiune tradusă
Cartea pe care o aștept cel mai tare este Joc de lumini de Daniel Kehlmann (trad. Iulian Bocai, Anansi), roman inspirat din viața marelui regizor austriac G.W. Pabst (am făcut aici o listă de cărți asemănătoare). Tot de la Anansi mai vreau să citesc Trezorierul-șef de Yannick Haenel (trad. Ovidiu Komlod); am scris aici despre Apără-ți coroana, tot un roman cinefil.
Alt titlu de referință este Bărbatul care iubea câinii de cubanezul Leonardo Padura (cunoscut ca autor de romane polițiste hard-boiled – vezi Măști, tradus în 2021 la Paralela 45), despre viața și asasinarea lui Troțki (trad. Ileana Scipione, Litera). De asemenea, James de Percival Everett, poate cel mai sofisticat autor nord-american contemporan (trad. Bogdan Perdivară, Litera). Romanul, o rescriere a Aventurilor lui Huckleberry Finn de Mark Twain, a primit anul trecut National Book Award, dar a ratat Booker Prize – pe care l-a primit în schimb Orbital de Samantha Harvey, tradus de Dana Crăciun pentru Polirom.
Mai semnalez Ochiul negru al fluviului de Jeanette Winterson, volum de povestiri cu stafii bun și pentru Halloween, și pentru vacanță (trad. Vali Florescu, Humanitas Fiction). De asemenea, Valuri, dune, case deschise. O cartografie a povestirii portugheze contemporane, antologie coordonată de Ana Rita Sousa la Editura Casa Cărții de Știință.
Ficțiune.ro
Romanele cele mai interesante ale sezonului vor apărea după Bookfest la Nemira: Ceilalți de Ion Manolescu și Orfanii de Florin Chirculescu. Dar până atunci sunt curios să citesc cea mai recentă antologie de proză scurtă editată de Marius Chivu, Kiwi, 2025. Antologia de proză scurtă. Destine (Polirom), compusă din 28 de povestiri semnate de autori români (de la Simona Goșu la Mircea Cărtărescu) și internaționali (de la Zadie Smith la Don DeLillo). Plus două colecții de proză scurtă contemporană apărute la Dezarticulat: Cicada #1, editată de Adrian Schiop, și Smochina, antologie de proză queer coeditată de Adrian Schiop și Denisa Ștefan. De asemenea, la fel ca Kiwi (sau trebuia să scriu Chivii?), antologia anuală Retroversiuni de proză scrisă de femei, editată de Cristina Ispas și Victor Cobuz, a devenit unul dintre evenimentele așteptate; tema de anul ăsta a volumului este Munca.
Lavinia Braniște a revenit de curând cu romanul Camping, despre migrația română în Spania (Polirom).
Din colecția de literatură română contemporană Pantazi de la Litera vreau să citesc romanul Tatăl meu care ești pe pământ de Andrei Gogu. Iar de la Cartier romanul lui George C. Dumitru Tot ce rămâne.
De asemenea, aștept cu maximă nerăbdare volumul de povestiri speculative (cum îl prezintă editura) Persoane dispărute din țara noastră de Cătălin Furtună (frACTalia). Furtună, care și-a tot amânat debutul vreme de aproape 20 de ani, este unul dintre personajele cele mai misterioase și interesante ale peisajului contemporan.
Tot un volum de proză scurtă: Iulian Popa, Vizite neanunțate (Humanitas).
Polirom i-a dedicat o serie lui Ion D. Sîrbu; dintre titlurile apărute până acum, Şoarecele B și alte povestiri oferă cred cea mai bună introducere.
Semnalez tot aici scenariul lui Radu Jude la filmul pe care l-a lansat anul ăsta, Kontinental '25, cu o prefață de autor și o postfață de Andrei Gorzo (Curtea Veche).
Și reeditarea albumului de benzi desenate făcut de Puiu Manu după romanul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran (miniGrafic, Arthur).
Poezie
Un nou volum de Medeea Iancu, Poetica vulgaris (frACTalia).
La casa de Editură Max Blecher, un debut – Irina Francisca Ion, orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului – și o antologie din poezia lui Cristian Popescu făcută de Claudiu Komartin – Moartea mea din flori.
La Editura Art, Mihók Tamás coordonează o nouă colecție, pocket; primele apariții sunt Habitat de Aleksandar Stoicovici, Até (o educație) de Olga Ștefan, Maruth de Marius Aldea și Pământul Plath de Anca Zaharia.
Nonficțiune
Noul volum din jurnalul lui Mircea Cărtărescu (Șapte ani stranii. Jurnal 2018–2024, Humanitas) va lupta cu siguranță pentru titlu în topurile de vânzări.
Alt jurnal interesant este cel al lui Paul Morand, un bun cunoscător al României – Jurnal de război. Bucureşti, 1943-1944 (Polirom). Interesant și pentru că fascismul redevine o temă de actualitate.
Dar între timp Humanitas continuă lupta împotriva „religiei woke”, de data asta cu un volum semnat de Douglas Murray, Nebunia maselor. Gen, rasă și identitate (trad. Ines Simionescu). Ca și Curtea Veche Publishing, unde apare Ficțiunea Woke de Samuel Fitoussi (trad. Anca-Maria Pănoiu).
Altfel, Humanitas (care nu ignoră nici problema fascismului: vezi Georgiana Țăranu, Nicolae Iorga și seducția fascismului italian) are unul dintre cele mai coerente programe editoriale în materie de istorie a creștinismului (Erezie. Isus Cristos și ceilalți fii ai lui Dumnezeu de Catherine Nixey, trad. Radu Cucuteanu; Anticristul. O istorie de 2000 de ani de Philip C. Almond, trad. Octavian‑Adrian Negoiță) și de știință popularizată (Îndoiala. O explorare în psihologie de Geoffrey Beattie, trad. Vlad Russo; Oracolul nopții. Istoria și știința viselor de Sidarta Ribeiro, trad. Walter Fotescu; Gene, sinapse, autism. O călătorie spre diversitatea persoanelor cu autism de Thomas Bourgeron, trad. Roxana Măciucă; Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase de Agnes Arnold-Forster, trad. Mirela Mircea). Tot la Humanitas apar Illuminati: De la societate secretă la teoriile conspiraţiei de Pierre-Yves Beaurepaire (trad. Alunița Voiculescu). Și, chiar dacă nu vă gândiți la Imperiul Roman în fiecare zi, nu ratați două capodopere de Tacitus: Anale (trad. Gheorghe Guțu) și Istorii (trad. Dionisie Constantin Pîrvuloiu),.
Cartier traduce din franceză o biografie a lui Nicolae Ceaușescu de Traian Sandu – Ceaușescu. Dictatorul ambiguu (trad. Simona Modreanu).
N-am văzut prea multe traduceri în ultimii ani despre Israel-Palestina. Una dintre excepții este O zi din viața lui Abed Salama. Anatomia unei tragedii din Ierusalim de Nathan Thrall (trad. Andreea Năstase, Litera).
Vellant scoate un manual de scriere creativă semnat de Kurt Vonnegut și Suzanne McConnell, Fii îndurător cu cititorul. Despre scrierea cu stil (trad. Mihai Roșca). La Tact apare un volum de conferințe al marelui poet Durs Grünbein – Dincolo de literatură. Oxford Lectures (trad. George State), iar Tracus Arte editează Dezapartenență. Psihologia creației literare de Sophie Képès (trad. Mădălina Ghiu).
Mai semnalez și două reeditări: Brânza și viermii de Carlo Ginzburg (trad. Corina Anton, Art, colecția Meridiane) și Viena lui Wittgenstein de Allan Janik și Stephen Toulmin (trad. Mircea Flonta, Ratio et Revelatio).
La Cartier, Paula Erizanu scoate un docufiction, Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită.
Cătălin Pavel semnează o introducere în istorie pentru adolescenți, Elefantul lui Carol cel Mare. Un anti-manual de istorie (Art).
Pare mai mult decât interesant și volumul Cu mâinile altora. România și războaiele prin intermediari în Africa (1970–1985) de Constantin Hlihor (Corint).
Nu în ultimul rând, merită urmărit debutul lui Victor Morozov cu volumul de eseuri Ecranomanie (Curtea Veche).
Rezerv „ultimul rând” pentru un nou volum editat de Radu Paraschivescu, În virtutea inepției. Nouă antologie de perle. Nu de alta, dar cine râde la urmă râde mai bine.
