Criticul literar Mihai Iovănel a radiografiat oferta celei de-a XIX-a ediții a Târgului de carte Bookfest 2026 (3–7 iunie, Romexpo, pavilionul B2). Invitata de onoare a acestui an este Bulgaria.
Criticul Mihai Iovănel se întoarce cu o generoasă listă de recomandări – noi apariții care merită, de la târgul de carte bucureștean care anunță începutul verii.
Criticul literar Mihai Iovănel vine cu o recoltă bogată de la ediția de anul acesta, cu ficțiune tradusă și autohtonă, poezie, teatru și nonficțiune.
Criticul Mihai Iovănel pune pe listă multă ficțiune tradusă, un strop de ficțiune română, bogăție în nonficțiune și, nu în ultimul rând, doi Mari Bărbați.
Întreruperea provocată de pandemie îi imprimă Bookfest-ului aspectul unor straturi geologice suprapuse: cărți foarte recente stau alături de volume publicate în 2021, dar care nu au putut fi lansate.
Am scotocit în listele de noutăți care se lansează la târgul de carte și știm pe ce titluri vrem să ne cheltuim banii.
Iată câteva recomandări de noi apariții la târgul de anul acesta. Aș fi preferat o listă mai scurtă, dar este o ediție bogată.
Titluri nou-nouțe sau cărți clasice, poeți care și-au făcut debutul în proză, cărți pentru copii și poezie curajoasă - o selecție pe care o găsiți de-acum încolo în librării.
Deși e o sărăcie de târg, prin comparație cu Gaudeamus, Bookfest rămâne un bun prilej de a hoinări printre cărți și de a vâna titluri obscure și reduceri.
Am vorbit cu scriitoarea mea preferată, după care am scris 3 scrisori: despre feminism, talent, Bistrița vs. București și despre timp ca o spirală cu capetele suprapuse.
Citește un fragment din „Extraconjugal”, un roman noir despre lumea contemporană, cu spaimele și neoanele ei, în care „totul e alert, sclipitor, profund, memorabil”.
Anul ăsta Bookfest s-a lățit și vine și cu ceva titluri de cumpărat (un roman noir și poezie contemporană românească și traduceri cu titluri de vârf), plus o țară invitată (Suedia) cu o prezență ofertantă.
Am scotocit prin ofertele editurilor și am ales cele mai tari cărți de anul ăsta.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
