Am căutat prin arhive, timp de mai mulți ani, fotografiile din timpul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime ale masacrului de la Cămărașu, comis de jandarmi maghiari în septembrie 1944.
În zilele de 20-21 ianuarie 1941, au fost uciși peste 120 de evrei din București de către Mișcarea legionară.
_(1)2_thumb.jpg)
Vasile Nussbaum este unul dintre ultimii supraviețuitori români de la Auschwitz. Am stat de vorbă despre povestea sa de viață, despre deciziile politice care mutilează vieți, despre frică și memorie.
Devastarea cimitirului evreiesc de la marginea Hușului scoate orașul din amorțeală. Să fie vremea unei confruntări cu propria istorie?
La Sighetu Marmației, pe lângă Memorialul Victimelor Comunismului, mai e o istorie mai puțin cunoscută. Andreea Chirică a mers acolo să vorbească și să deseneze cu puștii despre asta.
Pe fondul distrugerii a 73 de morminte din cimitirul evreiesc din Huși, la mijlocul lunii martie, și a declarațiilor antisemite ale viceprimarului Capitalei, scoatem la lumină o istorie mai puțin cunoscută despre memorie și oameni.
_(1)_thumb.jpg)
Stația finală pentru primul „tren al morții” care a plecat din Iași după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași.
Una dintre supraviețuitoarele ghetoului de la Mostovoi, Transnistria, unde au fost omorâți zeci de mii de evrei, își amintește infernul prin care a trecut.
Citiți un fragment dintr-un interviu cu Hannah Arendt, unul dintre cei mai importanți gânditori din ultimul secol.
★★★★★☆☆☆☆☆ În filmul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, o regizoare tânără pregătește un spectacol în Piața Constituției despre masacrul evreilor de la Odessa (unde în jur de 18 000 au fost uciși de armata română).
Am fost la o conferință despre masacrul evreilor la Odessa - un episod din istoria României în al Doilea Război Mondial de care ne ferim să ne-aducem aminte.
Éric Vuillard a primit anul trecut cel mai important premiu literar din lumea francofonă pentru romanul „Ordinea de zi”, un comentariu răvășitor asupra ascensiunii nazismului în Europa.
Într-una dintre cele mai puternice cărți din secolul 20, un supraviețuitor al Auschwitzului se întreabă dacă-ți poți păstra umanitatea într-un loc al dezumanizării.
Am ales să povestesc un episod mai puțin cunoscut din participarea României la Holocaust. Cu precizarea că articolul conține detalii dure, care nu pot fi citite de oricine.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Austerlitz” e un documentar observațional care înregistrează vizitele turiștilor la lagărele memoriale de la Dachau și Sachsenhausen.
Astăzi vorbim mai mult și mai deschis despre Holocaust și antisemitism. Dar și iudeofobia face din nou ravagii și probabil nu a dispărut niciodată, doar a fost ținută ascunsă.
★★★★★☆☆☆☆☆ În „Țara moartă”, Radu Jude încearcă să reconstituie parcursul epopeic grotesc al genocidului evreilor din România, construind un tip de documentar radical derivat din found-footage.
Avem mai multe lucruri în comun decât ne-am închipui cu Brunhilde Pomsel, ultima supraviețuitoare din aparatul regimului nazist.
Acesta este un text scris de un istoric despre un film experiment care scutură istoria.
Pe 27 ianuarie a fost Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, așa că am întocmit o listă de cărți scrise pe marginea acestui eveniment traumatic al secolului trecut.
★★★★★☆☆☆☆☆ „București 41 tur-retur” nu este un spectacol de teatru clasic, dar e o lecție foarte bună de istorie uitată.
Am fost la prima expoziție colectivă de artă contemporană pe tema Holocaustului din România.
Mihail Sebastian face foarte bine. „De două mii de ani” a fost publicat de curând în colecția Modern Classics de la Penguin.
Legenda construită în jurul lui Dumitru Dan, omul despre care se spune că a făcut înconjurul lumii în opinci, vorbește despre nevoia noastră de eroi. De dragul poveștii, închidem ochii la fapte.
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
În 1890, a făcut călătoria vieții lui, de la Moscova până pe insula Sahalin, acolo unde a stat câteva luni. Citește câteva fragmente din corespondența lui și din „Insula Sahalin”, una dintre cele mai fascinante cărți semnate de Cehov.
Am citit notele de călătorie ale lui Jean Bart ca să aflu cum se vedea America prin ochii unui român la începutul secolului 20.
O explorare a jurnalelor scrise de exploratori români care și-au luat lumea în cap și-au ajuns în Europa, Asia, Africa și Antarctica.
Actorul Andrei Șerban citește din însemnările unor călători străini care au fost prin părțile astea de lume acum un secol sau două. Ce s-a schimbat și ce am păstrat de atunci?
