Carte / Holocaust
Poate că am fi reușit să fugim
Scena 9
Un fragment din „Noaptea”, o mărturie esențială despre Holocaust.
Un fragment din „Noaptea”, o mărturie esențială despre Holocaust.
★★★★★☆☆☆☆☆ Termenul de „Väterliteratur” se referă la romanele scrise de autorii celei de-a doua generații de după Holocaust. Romanul „Sunt oare un călău?” al Liliei Calancea reprezintă o variantă est-europeană a unei astfel de proze.
La 80 de ani de la masacrul de la Odessa comis de armata română, filmul complet al evenimentelor - și un album foto nemaivăzut până acum.
Am căutat prin arhive, timp de mai mulți ani, fotografiile din timpul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime ale masacrului de la Cămărașu, comis de jandarmi maghiari în septembrie 1944.
În zilele de 20-21 ianuarie 1941, au fost uciși peste 120 de evrei din București de către Mișcarea legionară.
_(1)2_thumb.jpg)
Vasile Nussbaum este unul dintre ultimii supraviețuitori români de la Auschwitz. Am stat de vorbă despre povestea sa de viață, despre deciziile politice care mutilează vieți, despre frică și memorie.
Devastarea cimitirului evreiesc de la marginea Hușului scoate orașul din amorțeală. Să fie vremea unei confruntări cu propria istorie?
La Sighetu Marmației, pe lângă Memorialul Victimelor Comunismului, mai e o istorie mai puțin cunoscută. Andreea Chirică a mers acolo să vorbească și să deseneze cu puștii despre asta.
Pe fondul distrugerii a 73 de morminte din cimitirul evreiesc din Huși, la mijlocul lunii martie, și a declarațiilor antisemite ale viceprimarului Capitalei, scoatem la lumină o istorie mai puțin cunoscută despre memorie și oameni.
_(1)_thumb.jpg)
Stația finală pentru primul „tren al morții” care a plecat din Iași după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași.
Una dintre supraviețuitoarele ghetoului de la Mostovoi, Transnistria, unde au fost omorâți zeci de mii de evrei, își amintește infernul prin care a trecut.
Citiți un fragment dintr-un interviu cu Hannah Arendt, unul dintre cei mai importanți gânditori din ultimul secol.
★★★★★☆☆☆☆☆ În filmul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, o regizoare tânără pregătește un spectacol în Piața Constituției despre masacrul evreilor de la Odessa (unde în jur de 18 000 au fost uciși de armata română).
Am fost la o conferință despre masacrul evreilor la Odessa - un episod din istoria României în al Doilea Război Mondial de care ne ferim să ne-aducem aminte.
Éric Vuillard a primit anul trecut cel mai important premiu literar din lumea francofonă pentru romanul „Ordinea de zi”, un comentariu răvășitor asupra ascensiunii nazismului în Europa.
Într-una dintre cele mai puternice cărți din secolul 20, un supraviețuitor al Auschwitzului se întreabă dacă-ți poți păstra umanitatea într-un loc al dezumanizării.
Am ales să povestesc un episod mai puțin cunoscut din participarea României la Holocaust. Cu precizarea că articolul conține detalii dure, care nu pot fi citite de oricine.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Austerlitz” e un documentar observațional care înregistrează vizitele turiștilor la lagărele memoriale de la Dachau și Sachsenhausen.
Astăzi vorbim mai mult și mai deschis despre Holocaust și antisemitism. Dar și iudeofobia face din nou ravagii și probabil nu a dispărut niciodată, doar a fost ținută ascunsă.
★★★★★☆☆☆☆☆ În „Țara moartă”, Radu Jude încearcă să reconstituie parcursul epopeic grotesc al genocidului evreilor din România, construind un tip de documentar radical derivat din found-footage.
Avem mai multe lucruri în comun decât ne-am închipui cu Brunhilde Pomsel, ultima supraviețuitoare din aparatul regimului nazist.
Acesta este un text scris de un istoric despre un film experiment care scutură istoria.
Pe 27 ianuarie a fost Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, așa că am întocmit o listă de cărți scrise pe marginea acestui eveniment traumatic al secolului trecut.
★★★★★☆☆☆☆☆ „București 41 tur-retur” nu este un spectacol de teatru clasic, dar e o lecție foarte bună de istorie uitată.
_thumb.jpg)
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.