O scrisoare datată din 9 mai 1939 a fost găsită acum două luni de către operatorul unui buldoexcavator, în timp ce demola școala din fosta comună Lușca, acum cartier al orașului Năsăud.
Am stat de vorbă cu Liviu Cîmpeanu, cercetător în istorie medievală, despre cea mai nouă carte a sa. Punctul ei de pornire este un jurnal de campanie al cavalerilor teutoni, care pune într-o nouă lumină un episod important din istoria Moldovei medievale și domnia lui Ștefan cel Mare.
Casa Scriitorilor, un monument istoric de categorie B din județul Bistrița-Năsăud, a ajuns o ruină, abandonată de autorități și transformată în teren de depozitare de bușteni de către tăietorii de lemne.
Ce mai avem de învățat de la căsniciile victoriene? O cronică a cărții lui Phyllis Rose, „Vieți paralele”, care analizează mariajele unor scriitori și scriitoare precum Charles Dickens sau George Eliot.
Care e legătura dintre moda feminină și occidentalizarea Țării Românești? Și cum se oglindește revoluția politică în hainele celor mai bogați? Explică cercetătorul Tudor Dinu.
De vorbă cu Călin Cotoi, cercetător în antropologie politică, despre cum se întâlnesc medicina, politica și revoluțiile sociale în trecutul nu tocmai îndepărtat al României.
Expoziția ASCULTĂ, organizată de Muzeul Copilăriei în vreme de Război, este povestită și explicată într-un interviu cu Jasminko Halilovic, fondatorul Muzeului.
Un reportaj realizat la Mărțișor despre Tudor Arghezi - poetul, prozatorul, gazetarul, călugărul, motociclistul și delegatul de mahala.
O expoziție de la Muzeul Țăranului Român încearcă să spună povestea complicată și violentă a răscoalei de la 1907.
Povestea de opt secole a universității pariziene spusă de medievistă Olga Weijers.
O cercetătoare în istoria recentă a României, născută la rândul ei în anii '70, explică de unde vin „decrețeii”, ce se ascunde în spatele termenului – și de ce avem în continuare nevoie de el.
Relația lungă dintre autoritate și artă, explorată într-o cronică a volumului „Principi și scriitori în Roma antică”.
Dacă tot suntem în post, călătorim pe două continente cu un singur fel de mâncare, pe care, însă, îl găsești într-o grămadă de țări.
Cum s-au schimbat în ultima jumătate de secol căile prin care românii au plecat din țară, de la înotatul între hotare, în bătaia armelor, până la zborul low cost spre orice colț al lumii?
Ai putea să deschizi „Amurgul Evului Mediu” la întâmplare și să vezi că, într-adevăr, Huizinga se uită la istorie din alt loc, care aparține încă istoriei, dar îl apropie și de literatură.
Știu că sună morbid, dar demult îmi doream să mă aflu la Londra când avea să se sfârșească această domnie. E defect profesional.
Scurtă incursiune în bucătăria Mariei Cantili Golescu, boieroaică acum o sută și mai bine de ani. (Se lasă cu o băutură fresh, de vară.)
Am mers până-n capătul celălalt al țării la singurul muzeu al presei din România, unde-am găsit cele mai vechi colecții de ziare, reviste, manifeste, cărți de vizită, reviste umoristice, din presa de la noi și din diaspora.
Într-o casă proaspăt reabilitată de pe strada J. L. Calderon din centrul Bucureștiului, mai multe fete și femei așteaptă să fie văzute și înțelese.
O scurtă trecere în revistă a istoriei vibrante a evreilor hasidici din Maramureș.
La 80 de ani de la masacrul de la Odessa comis de armata română, filmul complet al evenimentelor - și un album foto nemaivăzut până acum.
Cum s-a născut mitul antisemit, conform căruia evreii controlează lumea de la conducerea industriei americane de film?
Două cărți care spun istoria sinceră a cartierelor Bucureștiului au nevoie de sprijinul vostru. Într-una dintre ele, ne întoarcem într-o casă conspirativă unde s-a petrecut o schimbare decisivă.
O licitație litigioasă cu aproape 100 de loturi manuscrise ale lui Mircea Eliade readuce în prim plan mari probleme de gestiune publică a memoriei unuia dintre cei mai cunoscuți autori de origine română și, dintre aceștia, cel mai prost editat.
