E o după masă târzie și friguroasă de octombrie, dar lumea se înghesuie pe holurile înguste ale Garnizoanei, o clădire spațioasă decrepită din centrul Timișoarei care de câțiva ani încoace găzduiește evenimente culturale. E deschiderea târgului Sit+Read, care aduce laolaltă deja de aproape zece ani ilustratori, creatori de fanzine, editori independenți, artiști și distribuitori de cărți din țară și din afară.
Inițial un mic târg pop-up intitulat Bazar unde se vindeau de toate, de la haine vintage la ilustrații și lucrări de artă, totul completat cu dj seturi și petreceri seara, Sit+Read a crescut într-un eveniment anual cu participanți din toată lumea. În ultimi ani Sit+Read găzduiește și expoziții cu lucrări pe hârtie (publicații, printuri, fanzine, postere etc.), precum și ateliere creative pentru copii și adulți. Încetul cu încetul s-a format și o comunitate creativă în jurul târgului, care pune România pe harta publishing-ului independent: Sit+Read e unul dintre cele mai cunoscute evenimente de acest tip din Europa de Sud-Est.
flo’ (Florin Fâra), co-fondator al evenimentului, spune că poate printre cele mai importante urmări ale târgului este faptul că tot mai multe persoane încep să facă fanzine, să participe la workshopurile creative și să se implice pe scena DIY de publishing. În plus, comunitatea locală non-artistică îl întreabă deja cu câteva luni înainte când se ține Sit+Read, ce oaspeți vor veni și ce artiști locali vor mai participa. Componenta artistică, adică nucleul Sit+Read, reunește practici atât locale, cât și internaționale, și e legată în mare parte din zona underground. E vorba nu numai de poziționarea în afara circuitelor artistice mainstream, cât și despre promovarea unor perspective critice și alternative la discursurile dominante.
Unul dintre participanții internaționali care a fost prezent la Sit+Read încă din 2023 este colectivul/proiectul artistic Riso and Friends, din Rijeka, Croația. Fondatoarea Ana Labudović spune despre Riso and Friends că e un proiect colaborativ experimental, bazat pe risografie, o tehnică eco-friendly de tipar digital. Proiectul funcționează ca o platformă pentru printat și publicat, pe care Ana o curatoriază, și care oferă o platformă celor care nu au o voce sau acces la aparatură de printat. Proiectul este finanțat în mare parte din mijloace proprii și are mai multe ramificații, printre care o rezidență pentru artiști care vor să experimenteze cu risografia și un club de lectură.
Artista vede multe similitudini între scena artistică de self-publishing din România și cea din Croația. După părerea ei, artiștii se bazează în ambele țări foarte multe pe propriile rețele, care la rândul lor sunt formate din prietenii și grijă reciprocă. Spune că, mulțumită Sit+Read, a cunoscut colective artistice locale cu care rezonează și cu care a început să colaboreze recent. Pentru ea, publishing-ul independent este o formă de libertate, față de cel tradițional, care presupune o sumedenie de reguli și ierarhii. A avea un ISBN (un Număr Standard Internațional de Carte) nu reprezintă neapărat o validare a valorii unei cărți, crede Ana. Culmea este că în cercurile de self-publishing nici nu trebuie să îți faci prea multe gânduri legate de succesul unei publicații, pentru că există un public pentru orice nișă. Pe masa ei de la târg, fanzine-urile cu ilustrații se amestecă cu cele de teorie, de la punk până la anarhie și politică contemporană. Este o colecție curatoriată care reflectă idealurile Anei, dar și cele ale cercurilor ei de prieteni și colaboratori.
Două camere mai încolo o întâlnesc pe Nadiia Koval, co-fondatoare Ksi Prostir, un artist-run space din Dnipro, Ucraina. Ksi Prostir a început într-un apartament, din dorința de a oferi un spațiu de expunere tinerilor artiști care aveau nevoie de o rampă de lansare. Cu timpul, s-a format o comunitate cu interese diverse, de la producție de artă la filosofie. Din 2022 spațiul este nomad, dar această alegere nu a avut legătură directă cu războiul, după spusele Nadiei. Devenind nomadă, echipa formată din Nadiia și Ivana Idenko s-a eliberat de responsabilitățile materiale și le-a deschis calea către colaborări internaționale. Totodată, acest lucru le-a oferit ocazia să-și regândească conceptul. Una dintre temele lor centrale este decolonialismul, în contextul tentativelor Rusiei de a-și reconstitui sfera imperială de influență. Au creat împreună cu mai mulți cercetărori și artiști un decolonial glossary (glosar decolonial), disponibil online, menit să servească drept unealtă de lucru pentru actorii culturali din Ucraina care vor să abordeze provocările contemporane legate de trecutul sovietic. O altă temă cu care Ksi Prostir rezonează este grădinăritul. Pentru Nadiia, grădinăritul are o puternică însemnătate metaforică: este ceva ce îți dă speranță și care te încurajează să crezi cu tărie în viitor. În contextul brutal al războiului, speranța trebuie fortifiată și cultivată. Totodată, să vorbești despre grădini este un mod mai non-traumatic și non-invaziv de a revizita amintiri dragi legate de un loc care astăzi nu mai există.
Când vine vorba de fanzine și publicații independente, Nadiia îmi dă un exemplu despre cum această formă artistică poate funcționa drept catalizator pentru comunități. Una dintre primele lor zine a fost creată în subteran, cu ajutorul locuitorilor orașului Dnipro. Un chestionar legat de amintirile oamenilor despre grădini, dar și despre grădina ideală, a servit drept bază pentru o fanzină colectivă. Anul trecut au realizat și un proiect colaborativ în grădinile botanice din Dnipro și Kharkiv care a adus laolaltă lumea legumiferelor cu cea a povestirilor gotice ale lui E.T.A. Hoffmann.
Aud, din nou, cât de importante sunt independența și transparența pentru un spațiu artist run care se ocupă și de publicații. Pentru Ksi Prostir, intersecționalitatea este, de asemenea, un principiu de bază, care se reflectă în dorința de a aduce împreună un public cât mai divers, din medii și domenii diferite.
Activitatea editorială s-a dezvoltat treptat, ca o extensie a proiectelor artistice ale colectivului. Publicațiile sunt un format care poate funcționa și în absența unui spațiu fizic stabil, esențială fiind diseminarea ideilor și a mesajelor pe care le transmit. Pe viitor, colectivul își propune să extindă această direcție prin publicarea de cărți. Participarea la Sit+Read reprezintă o premieră pentru Ksi Prostir, fiind prima ocazie cu care colectivul și-a tradus zine-ele din ucraineană în engleză.
Pe final mă opresc la standul lui Rose Marie Barrientos, istorică de artă originară din Bolivia, specializată pe intersecția dintre artă, economie și teoria argumentației. Aflată la prima ei participare la Sit+Read, Rose a ales să prezinte propria colecție de eseuri academice. La fel ca ceilalți participanți cu care am stat de vorbă, Rose preferă autopublicarea în locul publicării prin intermediul unei edituri tradiționale. Publicațiile sale vorbesc despre cum arta apelează la principii din economie, dând naștere unor proiecte intersecționale. Rose îmi povestește și cum a devenit interesată de teoria argumentației, domeniu în care s-a specializat printr-un doctorat în Canada. La întoarcerea în Europa și-a dorit să-și facă accesibile cunoștințele dobândite și a considerat că o fanzină e cea mai la îndemână modalitate. Colecția sa publicată în regim independent constă în opt numere, fiecare având la final și un fir de discuție axat pe studii de caz din România, care aduce în dialog exemplele autohtone cu discursul global. După cum menționa și flo’ la început, Sit+Read a funcționat ca un catalizator și pentru Rose, încurajând-o să își înceapă cariera de editoare independentă.
Probabil că adevăratul impact al Sit+Read va deveni vizibil abia peste câțiva ani, când numărul publicațiilor independente și al artiștilor care creează zine se va fi dublat. Însă faptul că, la doar câțiva ani de la lansare, Sit+Read a reușit să aducă publicații dintr-o nișă underground mai aproape de publicul larg și să creeze, totodată, contexte de dialog între artiști locali și internaționali reprezintă deja un pas important pentru scena autohtonă a publishing-ului independent.
Mai jos găsiți și niște recomandări muzică, filme și cărți de la cei & cele cu care am stat de vorbă pentru acest articol:
flo'
Film: Blade Runner, Institute Benjamenta, Se7en, Natural Born Killers
Muzică: Einstürzende Neubauten, Public Enemy, Aphex Twin, Brian Eno
Carte: David Mazzucchelli, Asterios Polyp
Ana Labudović
Muzică: Colleen - Libres antes del final
Carte: Anne Carson - Gender of sound
Rose Marie Barrientos
Carte: Chris Tindale, Anthropology of Argument
Muzică: Mini Zucchini
Nadiia Koval, Ksi Prosti
Film: Shadows of Forgotten Ancectors
Carte: Heorhiy Narbut - Alphabet
Darja Lukjanenko - Imagination Guide How to Make Rockets Disappear
Maksum Eristavi - Russian Colonialism 101
Fotografii de Andrei Infinit
