„Un elev de liceu din Arad s-a folosit de tehnologia deepfake ca să își «dezbrace» 11 colege”. Știrea asta s-a rostogolit rapid în mai toată presa la începutul anului. Unele publicații și organizații blamau școala pentru că n-a luat suficiente măsuri. Altele scriau că elevul a fost exmatriculat și că situația a fost rezolvată.
Am mers la Colegiul Național „Moise Nicoară” din Arad la aproape două luni după ce cazul a fost făcut public, ca să vedem ce s-a întâmplat de fapt: cum au reacționat instituțiile implicate și, într-un final, ce putem învăța dintr-o situație care încă nu și-a găsit rezolvarea nicăieri în lume – hărțuirea elevelor prin intermediul tehnologiei deepfake. La fel ca România, multe alte țări încă bâjbâie în căutarea unor soluții.
Pentru a găsi răspunsuri am vorbit cu eleve implicate, cu directoarea liceului și cu specialiști care lucrează zi de zi cu adolescenții, ca să-i ajute să fie în siguranță pe internet. Am dat de un liceu care a încercat să facă dreptate, dar s-a lovit de lacunele sistemului de învățământ, de polițiști care nu iau în serios astfel de cazuri și de proceduri greoaie, care mai degrabă pun piedici, decât să aducă soluții.
Call me for a good time
La puțin timp după revelion, cât încă era în vacanța de iarnă, Maria a mers s-o viziteze pe una dintre bunele ei prietene, Raluca*.
Raluca i-a povestit Mariei că în ultimele zile a tot fost sunată de numere necunoscute. Răspundea, însă nu se auzea nimic la capătul celălalt al telefonului. Se întâmpla asta de câteva zile, încontinuu.
Apoi, într-o zi, telefonul a sunat din nou. De data aceasta a primit o imagine pe WhatsApp, de la unul dintre numerele care o tot sunaseră. „Era o poză cu peretele din baia băieților, unde scria mare numărul [Ralucăi] de telefon, iar dedesubt «Call me for a good time»”, îmi povestește Maria, într-o cafenea din Arad.
Tânăra are 18 ani abia împliniți, dar fermitatea vocii o face să pară mult mai mare. De mai mulți ani se implică activ în reprezentarea elevilor și în rezolvarea problemelor lor, cu luciditatea cuiva care a fost nevoită să înțeleagă cât de repede se poate transforma un eveniment aparent inofensiv în ceva grav.
„După ce a primit acea poză pe WhatsApp, s-a instalat o panică generală. Prietena mea și-a amintit și de alte imagini explicite cu ea, realizate cu deepfake cu un an în urmă, de către un coleg din clasă. Nu a spus nimic atunci când le-a primit pentru că i-a cerut lui să le șteargă și a vrut să uite incidentul. Probabil i-o fi fost rușine”, continuă tânăra.
Cele două prietene sunt eleve în clasa a XI-a la Colegiul Național „Moise Nicoară” din Arad, unde la începutul anului a avut loc un incident care a apărut peste tot în presă. Un elev din același an a realizat imagini nud cu 11 dintre colegele sale, majoritatea minore, folosindu-se de o aplicație care în doar câteva secunde „dezbracă” pe cineva, cu ajutorul tehnologiei deepfake. Oricine poate face asta pornind de la niște imagini absolut banale pe care o persoană și le postează pe conturile proprii de social media.
Băiatul crea astfel de imagini încă din 2024, dar cazul a ajuns în atenția școlii abia la începutul acestui an.
După ce Raluca* i-a spus Mariei că are o bănuială despre cine ar putea fi în spatele mesajului scris în baie și al apelurilor pe care le primise în ultima perioadă, cele două s-au dus să-l confrunte pe băiat. I-au cerut să scrie pe o foaie exact aceeași propoziție, „call me for a good time”, ca să vadă dacă scrisul arată precum cel din imagine.
Cum scrisul lui s-a dovedit foarte asemănător, Maria și Raluca* i-au pus colegului lor imaginea în față.
– Nu ți se pare că seamănă scrisul tău cu cel din poză?
– Ce vreți să spuneți? Că eu am scris?
Fetele povestesc că, după o scurtă pauză, băiatul a recunoscut. „În regulă, eu am făcut-o. Ok, îmi pare rău. Ce vrei să faci cu asta?”
Raluca* și-a anunțat diriginta că a primit apeluri de hărțuire și i-a spus ce scria în baia băieților. Apoi i-a povestit și de imaginea pe care o primise de la același coleg anul trecut, setată să dispară din conversație după ce a fost văzută o dată.
„Eu eram acasă când colegele mele au aflat și de poze. M-a sunat o colegă să-mi spună că și eu și încă trei colege apărem în acele imagini”, povestește Maria. „Toate erau la el în telefon, deci nu le-a văzut nimeni, în afară de cei cărora le-a trimis unele poze. Băiatul a mărturisit într-un final că era vorba de 11 fete și ne-a făcut o listă.”
Una dintre imagini era cea pe care băiatul i-o trimisese Ralucăi*, iar alta, tot cu ea, a ajuns la unul dintre prietenii lui. În rest, adolescentul a spus că nu le-a mai arătat nimănui.
Deși băiatul de 17 ani susține că le-a șters, acest lucru nu se poate ști cu siguranță. Este imposibil de spus dacă o imagine, odată ajunsă pe internet, chiar și într-un grup privat de chat, mai dispare vreodată cu adevărat.
Maria este președinta Consiliului Elevilor, așa că s-a implicat foarte mult în acest caz. Spune că ar fi făcut-o chiar dacă nu ar fi apărut în acele imagini, pentru că i se pare „revoltător și greșit” ce li s-a întâmplat ei și colegelor ei.
În ziua în care au aflat numele colegelor cărora li se făcuseră nuduri deepfake, adolescenta a făcut un grup de WhatsApp cu toate fetele, ca să le fie mai ușor să comunice. În perioada respectivă, erau convocate deseori să discute cu părinții, școala și celelalte instituții implicate în găsirea unor soluții.
Tânăra spune că nu s-a simțit atacată într-un mod care să-i afecteze profund imaginea de sine, dar s-a simțit rănită și expusă într-o manieră în care ar fi preferat să nu apară pe internet.
„M-am simțit mai mult responsabilă de a ajuta la rezolvarea situației decât o victimă propriu-zisă”, continuă eleva de liceu. „Nu știu cât de sănătoasă e această abordare pentru propria mea minte, dar așa am simțit atunci. Și încă simt la fel.
La scurt timp, știrea a ajuns și pe TikTok, unde o parte din comentarii le blamau pe elevele implicate sau ironizau situația: „O, dar vai, asta e problema? Bravo lui că a găsit și el un mod să vadă fete în ipostaze din astea, că pe vremea mea trebuia să facem mult mai multe ca să vedem o fată dezbrăcată”, „Ziceți-mi și mie site-ul, că vreau și eu să fac,” sau „Ce bine că astea se victimizează așa mult, când oricum majoritatea o să ajungă pe videochat sau OnlyFans”.
„Este vorba despre un exercițiu de putere”
Diana Achim, profesoară de română și directoarea Colegiului Național Moise Nicoară, mi-a povestit că, imediat cum a aflat că elevul a creat imagini nud cu colegele sale, a anunțat situația la instituțiile responsabile, care trebuie să intervină.
Într-o astfel de situație, școala trebuie să anunțe toate Direcția Direcția Generală de Asistență Socială (D.G.A.S.P.C.), Inspectoratul Școlar și Poliția, adică Biroul de Siguranță Școlară. Asta prevede procedura 6253/2023, care trebuie aplicată în astfel de cazuri.
Directoarea i-a chemat apoi la școală pe toți părinții implicați, pe elev și pe eleve, ca să aibă discuții cu fiecare în parte.
Băiatul a venit împreună cu părinții lui.
„Părinții [n.r.: elevului] inițial au minimalizat problema, spunând că nu este ceva atât de grav, pentru că nu este vorba despre corpul real al colegelor – adică voiau să sublinieze că nu sunt niște fotografii reale”, povestește Diana Achim.
Au urmat discuții mai lungi, în care directoarea le-a explicat care sunt implicațiile unui astfel de caz.
Le-a spus că gestul de a crea astfel de imagini ridică o problemă de educație. În opinia directoarei, obiectificarea colegelor, în scopul de a le umili, de a le arăta goale și, prin urmare, vulnerabile, are de-a face cu lipsa unor valori esențiale, care ar trebui deprinse din școală și de acasă.
A doua problemă pe care le-a expus-o ține de accesul tânărului la instrumente care pot fi periculoase, cum este aplicația bazată pe deepfake în care elevul a realizat acele imagini. Ca să poți să dezbraci pe cineva pe acel site trebuie să plătești în jur de 250 lei. Aici ar trebui să intervină părinții, este de părere directoarea, ca să vadă pe ce își cheltuie copilul banii, mai ales când acesta încă nu are 18 ani.
Problema cea mai importantă, continuă Diana Achim, este efectul psihologic pe care aceste imagini îl au asupra fetelor care apar în ele.
„Este vorba despre fete care au sub 18 ani și este o perioadă cu risc psihologic, pentru că, chiar dacă ele nu-și recunosc corpul în acele imagini, le-am explicat părinților băiatului că nu este vorba despre asta. Este vorba despre faptul că un om nu este recunoscut după organele genitale, ci după chip”, explică directoarea.
Cu alte cuvinte, fetele pot să fie recunoscute cu ușurință în acele imagini și să fie asociate cu nuditatea într-un mod nedorit și neconsensual, ceea ce le poate afecta atât stima de sine, cât și relațiile cu cei din jur.
După ce a discutat cu părinții, directoarea l-a întrebat și pe elev de ce a creat imaginile sintetice cu nuduri ale colegelor sale.
Așa a înțeles că fusese vorba de o formă de răzbunare. „Toate fetele acestea aveau o legătură cu el din trecut, de colegialitate sau alt fel de relații, și el cumva a vrut să își exercite un fel de putere asupra lor, făcând acest exercițiu virtual de a le dezbrăca. Deci este vorba, în sine, despre un exercițiu de putere”.
Procedura prin care școlile trebuie să soluționeze cazuri precum cel din Arad mai presupune și întrunirea unei comisii anti-violență, din care fac parte trei reprezentanți ai elevilor, doi reprezentanți ai părinților, persoane care să reprezinte consiliul profesoral, cineva din partea D.G.A.S.P.C. și angajați ai Biroului de Siguranță Școlară, adică ai Poliției.
Miruna* este în clasa a XII-a și este una dintre elevele care au participat la ședința comisiei.
„Mi s-a părut că au luat totul la mișto”
„La început, noi, fetele, ne-am simțit în minoritate. Poliția mi s-a părut că-l apără foarte mult pe el și, de fapt, toată discuția a început să devină apoi despre băiat”, spune eleva. „Directoarea voia să punem accentul pe victime, să vorbim despre cum să le sprijinim pe ele, dar toate persoanele prezente, inclusiv consilierii (n.r.: D.G.A.S.P.C.) vorbeau doar despre cât de mult regretă el. Poliția a spus chiar și că nu înțelege de ce, dacă e atât de grav, doar trei fete s-au simțit suficient de lezate încât să vorbească cu ei.”
Miruna* crede că e greșit să conchizi că, dacă nu toate fetele au reclamat situația la poliție, asta o face mai puțin gravă. Tânăra spune că unele eleve au renunțat tocmai din cauza numeroaselor formalități și a procesului greoi prin care trebuie să treacă o victimă care a avut o astfel de experiență cu deepfake nude sau deepfake porn.
„Ne-au înșiruit toate motivele: pozele nu au fost trimise decât o singură dată pe WhatsApp, au argumentat că, dacă băiatul va fi exmatriculat, viața lui va fi distrusă. Apoi au început să ne spună, destul de dur, că nu putem să-l exmatriculăm, fiindcă în lege scrie că putem face asta doar în cazuri în care este vorba de violență gravă”, continuă Miruna*.
Acela a fost momentul în care adolescenta spune că nu a mai putut să tacă. Le-a spus celor de față că violența nu e doar de natură fizică – există și violență psihologică sau emoțională, care nu lasă urme vizibile, dar poate fi la fel de dură și cu efecte mult mai îndelungate.
În continuare, polițiștii au insistat că nu este vorba de un caz de violență gravă și că băiatul nu ar reprezenta un pericol pentru colegii săi. „Practic, au minimalizat foarte mult inițiativa noastră. Mi s-a părut că au luat totul la mișto”, crede Miruna*.
La un moment dat, Raluca*, fata cea mai afectată, pentru că a fost și hărțuită după ce băiatul i-a scris numărul de telefon în baie, a spus că ea nu se simte în siguranță să mai fie în aceeași clasă cu el. Le-a povestit tuturor celor prezenți că a observat cum, uneori, el le mai face fetelor poze atunci când se așază în bancă, în poziții care pot fi sexualizate. În plus, băiatul poate să folosească imaginile ca să creeze alte poze nud în câteva secunde, cu ajutorul deepfake.
Polițistul a răspuns printr-o comparație: „Scuzați-mă… nici mie nu îmi place cum arăt când îmi face cineva poze din profil. Înțelegeți absurditatea?”, i-a întrebat pe cei prezenți.
Comisia anti-violență a propus, într-un final, exmatricularea băiatului. Acesta a fost momentul în care polițistul a izbucnit, repetând că el se confruntă zilnic cu cazuri reale de violență și că acesta nu s-ar încadra deloc în aceeași categorie. Măsura propusă de polițist a fost reducerea bursei de merit a elevului.
După mai multe discuții în contradictoriu, propunerea finală a rămas exmatricularea elevului. Fetele nu se mai simțeau în siguranță, situația în școală devenea tot mai inflamată, iar o astfel de măsură, au simțit elevele, le-ar fi făcut și lor dreptate, dar ar fi și setat un exemplu pentru alte școli în care s-ar mai întâmpla așa ceva. Voiau să le arate și celorlalți elevi că nu e normal să îți „dezbraci” colegele pentru propriul amuzament.
În cele din urmă, directoarea a ajuns la o înțelegere cu părinții băiatului, care au spus că îl vor muta la o altă școală. Cealaltă școală nu a acceptat însă transferul, fiindcă, prin regulamentul intern, nu admite elevi cu nota scăzută la purtare. Așa că, în final, băiatul a rămas în aceeași clasă. Atât el, cât și o altă fată implicată în situație, primesc consiliere.
„Pedeapsa lui este destul de grea, pentru că trebuie să facă față unei tensiuni și excluderii din colectiv, ceea ce este foarte greu de dus pentru un tânăr la vârsta lui”, explică Diana Achim, directoarea Colegiului Național Moise Nicoară. „A fost și amenințat de către alți colegi. A trebuit să stau de vorbă cu cei care l-au amenințat, pentru că nu voiam să transform alți copii nevinovați în agresori. Ăsta a fost și riscul pe care l-am semnalat Biroului de Siguranță Școlară, părinților și altora. Am avut foarte mult de lucru pentru aceste aspecte.”
Pentru acest articol, i-am contactat și pe tânăr și părinții săi, ca să vedem cum percep ei întreaga situație, dar au refuzat să ne răspundă la întrebări.
O problemă cu care se confruntă școlile de peste tot din lume
Pornografia neconsensuală reprezintă 98% din totalul videoclipurilor realizate cu acest tip de tehnologie, potrivit unei cercetări realizate de Home Security Heroes. În 99% din cazuri, victimele sunt femei și fete.
Elevii și, în principal, elevele sunt ținta unei amenințări care crește peste tot în lume: deepfake nude și deepfake porn. Asta are de-a face în mare parte cu faptul că tehnologia a devenit mai accesibilă și mai sofisticată în ultimii opt ani, de când a fost publicat primul deepfake. Pentru sume modice, poți obține în câteva secunde o imagine hiperrealistă cu oricine, pornind de la o poză publică de pe un cont de social media.
Problema s-a extins în școlile din întreaga lume. Prin același lucru au trecut eleve din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie sau Australia. Unele țări deja au emis legi care combat acest nou fenomen sau au modificat legislația existentă, ca să includă și cazurile de pornografie creată cu ajutorul deepfake.
Francesca Mani, o elevă de liceu din America, a început să militeze pentru schimbarea legislației după ce a văzut cum colegii ei râdeau de imaginile nud cu fetele din clasele lor, generate cu ajutorul deepfake. „M-am enervat teribil și am spus că destul e destul. M-am oprit din plâns și am decis să mă apăr singură”, a declarat eleva pentru publicația americană Vox. Mani a luptat pentru implementarea legii Take it Down, care urmărește să oblige site-urile să elimine imaginile explicite create cu ajutorul inteligenței artificiale și să transforme publicarea acestui tip de conținut într-o infracțiune la nivel federal.
Congresul SUA a adoptat proiectul de lege la sfârșitul lunii aprilie 2025, prin care incriminează distribuirea online, fără consimțământ, a imaginilor cu caracter sexual, inclusiv a celor create cu ajutorul inteligenței artificiale, adică deepfake porn sau deepfake nudes. Rețelele de socializare trebuie să impună proceduri care să le permită să dea jos conținutul în maxim 48 de ore.
Deși legea Take It Down oferă o soluție pentru o problemă gravă a internetului – pornografia generată prin tehnologia deepfake – unii critici susțin că această reglementare ar putea fi folosită de Donald Trump pentru a restrânge și mai mult libertatea de exprimare, dincolo de ceea ce face deja.
În Marea Britanie, un bărbat a fost condamnat la cinci ani de închisoare după ce a creat materiale pornografice deepfake cu 20 de femei, fără consimțământul acestora. El publica videoclipurile pe un forum similar celui despre care am scris acum un an la Scena9. Pedeapsa vine în contextul unui șir de modificări legislative recente din Regatul Unit, menite să combată pornografia neconsensuală generată cu ajutorul inteligenței artificiale.
Toate aceste schimbări sunt relevante pentru discuția mai amplă despre deepfake porn. Cu toate acestea, legiuitorii se confruntă în continuare cu o dilemă majoră: cum pot face dreptate victimelor, oferindu-le o formă de reparație, și în același timp să aplice pedepse proporționale și echitabile pentru agresori?
Lara Karaian, profesor asociat în criminologie și justiție penală la Universitatea Carlton din Statele Unite ale Americii, a explicat într-un articol publicat în The Conversation că, în opinia ei, încarcerarea nu este cea mai bună soluție pentru această problemă și că ar trebui luate în considerare complexitățile fiecărui caz, atunci când vorbim despre pornografie creată cu ajutorul inteligenței artificiale.
Nudurile create cu ajutorul deepfake încă nu au un răspuns clar în școli. Doi elevi de 13 și 14 ani au fost arestați în Florida pentru că au creat imagini nud cu colegele lor. Au fost inculpați pentru fapte penale de gradul trei, același nivel de infracțiuni ca furtul de autovehicule sau lipsirea de libertate a unei persoane, scria publicația Wired la acel moment.
Mary Ann Frank, profesoară la Facultatea de Drept a Universității George Washington, citată în articolul Wired, spune că i se pare ciudat că legea privind pornografia din răzbunare consideră infracțiunea doar o contravenție, în timp ce nudurile create cu deepfake sunt sancționate mai dur, ca faptă penală.
Profesoara consideră că este necesar ca pornografia neconsensuală creată cu ajutorul inteligenței artificiale să fie sancționată, însă nu cu încarcerarea, cu atât mai puțin a minorilor.
În școlile din SUA, unde problema a ajuns să fie intens dezbătută, măsura propusă cel mai des este exmatricularea elevilor. De exemplu, cinci elevi au fost exmatriculați în decembrie 2024 de către districtul școlar din Beverly Hills. La fel s-a întâmplat și în Australia, în Melbourne, în cazul unui elev de 11 ani.
Discuția nu ar trebui să fie doar despre elevii care produc aceste imagini. Este important să fie sancționate și aplicațiile, după cum spunea Dame Rachel de Souza, comisara pentru copii din Anglia. În urmă cu două luni a cerut interzicerea aplicațiilor care permit crearea de nuduri deepfake.
De altfel, cel mai mare site pentru pornografie deepfake este interzis în Marea Britanie de anul trecut.
Elevele mi-au spus același lucru: că pe lângă sancționarea celor care produc aceste imagini, li s-ar părea normal să nu fie permisă crearea acestui conținut.
La noi încă nu se vorbește atât de mult despre ce măsuri s-ar putea lua în aceste cazuri, cu toate că elevele mi-au spus că știu și de alte situații similare de la cel puțin o altă școală din oraș.
E important de subliniat că în România problema nu a apărut odată cu cazul de la Colegiul Național „Moise Nicoară” din Arad. Am scris la Scena9, în urmă cu un an, despre experiența Marei*, care a aflat că un prieten le-a „dezbrăcat” pe ea și pe prietenele ei cu ajutorul unei aplicații bazate pe tehnologie deepfake. Aveau 12 și 13 ani la momentul în care imaginile au fost create, așa că poliția a spus că nu poate să facă nimic din cauza vârstei prea mici a persoanelor implicate.
De altfel, primul proces din România pe tema deepfake s-a bazat pe un caz dintr-o școală – o elevă minoră a pus fața unui coleg pe corpul unui actor dintr-un clip porno și a urcat ulterior deepfake-ul pe YouTube. Judecătorii au decis că părinții ambilor copii trebuie să plătească 5.000 de lei daune reciproce – părinții fetei pentru că a creat și distribuit acel deepfake porn, iar părinții băiatului pentru că acesta a insultat-o când a aflat de existența videoclipului.
Peste 300 de milioane de minori au fost abuzați sexual online 2024, potrivit unui raport al Childlight Global Child Safety Institute. De asemenea, arată același studiu, un copil din opt a primit imagini nedorite cu conținut sexual în ultimul an.
Cu toate acestea, victimele deepfake porn și deepfake nude încă se lovesc de piedici când vor să depună o plângere. Persoanele afectate cu care am vorbit fie nu au știut unde să depună o plângere, fie au renunțat, descurajate de polițiști care le-au spus că nu se poate face nimic din cauza vârstei celor implicați sau fiindcă fapta nu ar fi „suficient de gravă” în comparație cu alte infracțiuni.
La începutul anului, când am aflat de cazul de la Arad, am făcut o solicitare la Inspectoratul General al Poliției Române prin care ceream un interviu cu un angajat din cadrul Serviciului pentru Combaterea Criminalității Informatice, care lucrează cu cazuri de deepfake porn și deepfake nude. Voiam să aflu dacă există un plan de acțiune pentru combaterea fenomenului la nivelul acestei structuri din cadrul Poliției și cum gestionează instituția aceste cazuri.
Au ignorat cererea de interviu și, ca răspuns la mail, au trimis un document care afirma că legislația națională nu cuprinde o normă penală care să facă referire strict la acest fenomen. Răspunsul se încheie cu o listă, generală și neadecvată, pentru persoanele care trec prin astfel de situații.
Printre recomandări se numără „limitarea distribuirii pozelor personale și evitarea de imagini clare cu chipul, în medii publice sau vulnerabile”, lucru care devine din ce în ce mai dificil de implementat, având în vedere că un copil petrece în medie cam șase ore pe zi pe internet, potrivit unui studiu publicat de organizația Salvați Copiii. Au menționat și setarea profilurilor pe privat, folosirea unui watermark și acționarea rapidă în cazul în care cineva este victima unui deepfake, prin raportarea către platforma unde apare conținutul sau apelarea la legislația G.D.P.R., care protejează datele cu caracter personal.
„Mi se pare că băieții sunt adesea scutiți de responsabilitate”
Când le-am întrebat pe elevele de la Arad ce le-ar face să se simtă mai în siguranță, mi-au spus că schimbarea ar trebui să vină de la felul în care ne raportăm la băieți încă din clasele primare.
„De exemplu, adulții care au participat la ședința comisiei anti-violență încercau să justifice comportamentul băiatului spunând că era «îndrăgostit și s-a simțit respins». Mi se pare că băieții sunt adesea scutiți de responsabilitate – încă de mici ni se spune că sunt mai copilăroși decât fetele. În schimb, noi, fetele, suntem învățate să îi înțelegem și să-i scuzăm, pentru că «așa sunt ei»”, îmi explică Miruna*.
Sara Oneț, președinta Consiliului Județean al Elevilor din Arad, crede că este nevoie și de o schimbare la nivelul curriculumului școlar, astfel încât materiile studiate să reflecte realitățile și provocările de zi cu zi ale elevilor.
„Cred că unul dintre cele mai importante lucruri, mai ales în contextul dezvoltării tehnologiei, este educația digitală. Din punctul meu de vedere, ar trebui să existe materii obligatorii – sau măcar opționale – precum media literacy. Asta ar însemna să învățăm noțiuni de bază despre cum să navigăm în siguranță și cu discernământ în mediul online.”
De asemenea, eleva e de părere că în aceste situații se observă și mai tare nevoia acută pentru ore de educație sexuală și de sănătate, care încă lipsesc din școlile din România.
„Chiar dacă poate nu avem toate resursele pentru a implementa același sistem educațional ca în alte părți, sunt convinsă că putem introduce ore opționale sau chiar obligatorii, în care elevii să învețe despre sănătate, consimțământ, relații sănătoase și alte aspecte fundamentale”, continuă Sara Oneț.
Maria crede că, pe lângă tot ce se întâmplă în școli, ar trebui să vedem schimbări și la nivel legislativ. Când au aflat că băiatul le-a „dezbrăcat” cu ajutorul deepfake, a rugat-o pe avocata elevilor din cadrul Consiliului să verifice toate regulamentele școlare posibile, să vadă dacă există pârghii care să-i ajute în astfel de situații.
„În regulamentele școlare apare noțiunea de cyberbullying, deci pe partea educațională, problema este recunoscută. Dar, din păcate, în Codul Penal nu apare nimic concret în legătură cu astfel de fapte. Și cred că ar fi timpul să se reglementeze legal, cel puțin pentru cyberbullying, dacă nu și pentru probleme tot mai des întâlnite, cum ar fi deepfake-urile”, continuă Maria.
Tânăra mai crede că e nevoie ca școlile să fie la curent cu tot ce se întâmplă în afara lor. Momentan, la orele de tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC), unde elevii ar trebui să învețe și despre siguranța pe internet, lor li se predă doar cum să folosească Word-ul, în timp ce ei folosesc la ordinea zilei aplicații și programe mult mai sofisticate.
Diana Achim, directoarea Colegiului Național „Moise Nicoară”, mi-a povestit că există programe de prevenție în școli, însă multe dintre ele îi îndepărtează pe elevi de ceea ce vor să transmită. Elevele cu care am vorbit mi-au explicat că s-au săturat de activități antidrog, făcute de oameni care nu pot să vorbească pe limba adolescenților și care nu cunosc prea bine problemele cu care se confruntă ei în viața de zi cu zi.
Profesoara crede că o parte din rezolvare la toate aceste probleme se află în educația bazată pe valori, nu una care să transmită frică.
Pe viitor, ar vrea să facă o acțiune prin care să pună la aceeași masă factori decizionali din Arad ca să discute despre cât de greu de aplicat este procedura prin care trebuie să soluționeze astfel de cazuri la nivelul școlii.
Într-un final, fetele îmi spun că le-ar fi plăcut ca situația lor să rămână un exemplu pozitiv. Să arate tuturor că s-au luat măsuri clare și că e inacceptabil să îți „dezbraci” o colegă cu ajutorul deepfake, doar pentru că ai tehnologia la îndemână. Cu toate acestea, ele încă speră că atitudinea lor și felul rapid în care au reacționat va rămâne în urmă ca model pentru alte școli și viitori elevi.
„Cred că ce a jucat un rol important a fost faptul că nu am avut probe clare, fiindcă doar el avea imaginile,” spune Maria. „Mi s-ar părea important să fim luate în serios, chiar dacă doar el poate să vadă imaginile. Mi se pare imoral. Nu mi se pare etic să existe platforme sau facilități care permit să faci astfel de lucruri. Până la urmă, să reușești să ai o poză cu mine, de la umeri în sus, și să o manipulezi până la picioare, e șocant. Ce am făcut eu ca să merit așa ceva?”.
*Unele nume au fost schimbate pentru că o parte din eleve nu au vrut să vorbească cu noi pentru redactarea acestui articol. Unele dintre ele au vrut să apară în material, însă sub pseudonim, ca să nu le fie afectată în niciun fel reputația în cadrul școlii și să poată vorbi liber despre ce s-a întâmplat.
Dacă te confrunți cu o situație similară, uite aici un mic ghid publicat în The Conversation despre ce ai putea să faci. În articolul publicat anul trecut în Scena9 am vorbit și despre ce opțiuni au victimele și supraviețuitoarele, raportat la contextul legal din România. Puteți consulta și acel articol.
În cazul în care vă aflați în pericol, nu ezitați să sunați la 112.
Mai jos lăsăm o listă ale unor organizații din țară care vă pot ajuta în astfel de situații:
Centrul Filia - organizație feministă, care face auzite vocile femeilor prin activități de advocacy și lucru în comunități. Au o groază de resurse pe tot ceea ce înseamnă revenge porn, violență sexuală, bullying, consimțământ și multe altele.
ANAIS - asociația a fost fondată în 2011, cu scopul de a proteja drepturile femeilor, copiilor și tinerilor. Se ocupă predominant de acordarea sprijinului supraviețuitoarelor violenței domestice, însă au grupuri de suport la care puteți participa în cazul în care ați trecut printr-o experiență traumatizantă. De asemenea, pot să ofere sprijin legal sau să vă îndrume către cineva cu expertiză pentru a putea lua măsurile necesare, în funcție de particularitățile cazului.
Salvați Copiii - organizația își propune prin proiectul lor „Ora de Net” „să reducă numărul cazurilor alarmante, potrivit cărora 54% dintre copiii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani afirmă că au fost afectați emoțional sau jigniți în spațiul virtual”. Așadar, pun la dispoziția tinerilor o linie pentru consiliere - ctrl_Ajutor, și una pentru raportare - esc_Abuz.
