Reporteră la Scena9. Super anxioasă în plan personal, deloc anxioasă când e pe teren. Jurnalistă obsedată de dragoste, trenduri și subiecte sociale. Îi poți scrie aici andra.mureșan@scena9.ro.
Cum își mai găsește locul o lentilă feminină sau feministă, într-un imaginar vizual dominat de bărbați? Cum se reflectă acest lucru în fotografie, astăzi? Am încercat să răspundem la aceste întrebări cu ajutorul lui Nur Khamis, o artistă vizuală din București.
Deși petrecem tot mai mult timp online, mai puțin de o tremie din cetățenii României au competențe digitale de bază - mult sub media europeană. Cu toate acestea, educația media lipsește din programele școlare. Am stat de vorbă cu cele câteva organizații care duc ABC-ul educației media mai aproape de copii, părinți și profesori.
Alexandra Cojocaru este o artistă vizuală care în ultimii ani a surprins prin lentila aparatului ei o comunitate care deseori rămâne în umbră: scena de drag. Am invitat-o la o discuție despre autenticitate, felul în care reușește fotografia să schimbe percepțiile asupra unei comunități, dar și despre propriile ei frici.
Bimbos Against Capitalism e o sintagmă pe care poate că ai văzut-o pe zidurile din București sau pe Instagram. Am stat de vorbă cu tânăra artistă din spatele proiectului, despre arta ca formă de activism, tech bros și fotografie.
Ore de educație media pentru profesori și părinți în România, teatru participativ în Spania, linii de urgență și poliție cibernetică în Ucraina – acestea sunt doar câteva dintre soluțiile pe care organizațiile și instituțiile din cele trei țări le folosesc împotriva formelor de violență în continuă evoluție cu care se confruntă tot mai des copiii și adolescenții în viețile lor digitale.
Am vorbit cu trei bibliotecare, un antropolog și o creatoare de conținut ca să înțelegem ce se întâmplă atunci când statul decide că un bibliotecar cu normă întreagă e „prea mult” pentru un sat și ce rol joacă aceste spații într-o societate care le reduce tot mai des la tăcere.
Am stat de vorbă cu politiciene, femei în funcții publice, cercetătoare în egalitate de gen, scriitoare și activiste pentru a vedea ce putem să înțelegem din acțiunile lui Mihail Neamțu, regresia venită din partea PNL în ceea ce privește drepturile femeilor din partid și, la modul general, ce spune asta despre cum sunt văzute femeile în societatea noastră.
Am săpat în aproape 1.000 de mesaje de pe site-ul onanisti.ro, scrise de administratorul său, Daniel Marian Dionisie, acum martor într-un dosar de urmărire penală. Deși bărbatul neagă că ar fi contribuit activ la comunitatea pe care o administra, mesajele pe care le posta arată fix opusul.
Trenduri precum clean girl, trad wife sau fashwave circulă online cu vibe-uri diferite, dar au în comun același pattern: estetici care normalizează sau chiar estetizează ideologii radicale. Am încercat să descifrăm ce au în comun toți acești termeni și cum ajung ei să influențeze o parte din felul în care înțelegem lumea.
Cătălina Poiană, psihologă și co-coordonatoare a grupului de suport #ȘiEuReușesc din Cluj, dedicat femeilor care ies din relații violente ne explică cum pot fi recunoscute din timp semnele unei relații abuzive, ce efecte are violența psihologică asupra copiilor care cresc în astfel de medii și cum poate un grup de sprijin să devină un colac de salvare într-o societate care încă ignoră profunzimea acestei forme de violență.
Ce se întâmplă când, zi după zi, trăiești în mijlocul reproșurilor, insultelor și țipetelor? Ce urme lasă, în timp, violența psihologică asupra unei familii? O fiică încearcă, împreună cu mama ei, să răspundă acestor întrebări și să vindece, fiecare în felul ei, rănile pe care încă le poartă.
Am mers la Colegiul Național „Moise Nicoară” din Arad la aproape două luni după ce un elev a „dezbrăcat” cu ajutorul inteligenței artificiale 11 dintre colegele sale, ca să vedem ce s-a întâmplat de fapt: cum au reacționat instituțiile implicate și, într-un final, ce putem învăța dintr-o situație care încă nu și-a găsit rezolvarea nicăieri în lume.
Imaginează-ți o lume în care femeile nu au voie să vorbească sau să-și arate chipul în public, nu pot să iasă din casă neînsoțite sau să studieze. Asta este realitatea pe care o trăiesc în 2025 fetele și femeile din Afganistan și o parte din viața pe care a cunoscut-o Metra Mehran.
Rashid* a mers doar șase luni la școală. Asta până au început din nou războaiele în Afganistan și li s-a spus că nu vor mai putea să învețe. A venit în România, unde vrea să le ofere copiilor săi viața pe care nu a avut-o.
Tradițional, luna martie este luna femeii, iar asta ar trebui să fie prilej nu doar de sărbătoare, ci și de chestionare a rolului în care societatea plasează femeile. De aceea am ales ca în această lună să explorăm o parte dintre aceste tensiuni care au în centru femeia.
De-a lungul timpului au primit amenințări cu moartea, zeci de mesaje de hărțuire, atacuri la persoană, bullying, comentarii misogine sau care le invalidau munca. Și toate acestea doar pentru că-și făceau meseria.
Șase persoane mi-au povestit cum au ghostuit pe cineva, ce i-a făcut să ia decizia asta și cum i-a afectat pe termen lung toată această retragere. Am dezlegat problema împreună cu o psihologă și o doctorandă în filosofie, ca să vedem cum ne putem reapropia unii de alții.
„Eu nu mă pot întoarce în țara mea”, spune Perla*. S-ar putea să nu primească azil în România și asta o îngrozește. S-a născut în Camerun și a trăit o bună bucată din viața ei acolo. Acum încearcă să le găsească copiilor ei o nouă casă.
De Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea lui Eminescu, s-au ținut discursuri, copiii și actorii consacrați au recitat poezii, s-a ales Frumoasa Oltului și câte altele. Dar s-a și mâncat colivă.
În ultima săptămână, am urmărit activitatea din grupuri de mame pentru a înțelege cum se infiltrează propaganda politică și ideile extremiste. Printre mesaje despre sănătatea copiilor, am găsit postări care-l glorificau pe Putin, promovau teorii ale conspirației și susțineau pe Călin Georgescu. Am discutat cu câteva femei și cu două specialiste în drepturile femeilor pentru a înțelege de ce a prins discursul politicianului în rândul mamelor.
Candidații la prezidențiale vorbesc despre drepturile femeilor, dacă sunt întrebați. La mai puțin de o lună până la alegeri, am vrut să vedem dacă femeile își găsesc locul în programele politice ale prezidențiabililor și care consideră ei că sunt principalele probleme ale femeilor din România.
Esperanza a venit în România, împreună cu fiicele ei, pentru că știa că aici vor putea să fie libere să creadă în ce vor ele. Chiar dacă ea știe că plecat din locul unde s-a născut ca să le ofere un viitor mai bun copiilor ei, simte că cei din jur încă nu îi înțeleg cu adevărat motivele.
Secondhand-urile sunt văzute drept principala alternativă la fast fashion. În ultimii cinci ani au devenit din ce în ce mai populare, în principal și datorită social media. Am vrut să vedem dacă hainele la mâna a doua reprezintă într-adevăr o soluție la magazinele din malluri și unde ar fi loc de îmbunătățiri.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
