Colajistă, reporteriță, hipsteriță. Nu doarme niciodată.
O ordonanță de urgență amenință existența și funcționarea a sute de teatre, biblioteci și muzee din țară. Am stat de vorbă cu câțiva manageri de instituții culturale despre cum văd ei acest viitor blurat de constrângeri, haos și birocratizare.
Ce trebuie să știi despre cerealele importate din țara vecină și ce-l așteaptă pe fermierul român, în contextul concurenței actuale.
Când ești copil poți să te împrietenești cu cineva pentru că aveți amândoi aceeași înălțime. Când ești adult, motivele sunt mai pestrițe.
Ursitoare, psihoterapeută, depozitară de artă: Romany Marie are o istorie fabuloasă. Născută în 1885 într-un sat românesc, a deschis la New York o rețea de taverne unde se adunau pionierii și revoluționarii începutului de secol.
Până pe 31 martie căutăm reporter cultural, care să se alăture echipei mici, dar energice, de la Scena9.
Cât de mult poate mass-media să distorsioneze percepția pe care o avem asupra realității? DEZinfo Talks își propun să găsească câteva răspunsuri.
Am întrebat șase oameni relevanți din domeniul combaterii dezinformării și a falsurilor care sunt metodele lor de a se proteja de conținut fals și ce putem face noi pentru a nu cădea în plasa minciunilor de pe internet.
Un tur prin trecuturile actualei capitale, în căutarea oamenilor care au locuit-o și a urmelor care le-au supraviețuit.
E moralmente acceptabil să mai asculţi muzica lui Michael Jackson după ce afli că persoane care i-au fost extrem de apropiate îl acuză de pedofilie?
Am în inbox o propunere de la o revistă culturală de a scrie cîteva rînduri despre bătrîneţe. Inventez trei înjurături noi faţă de aşa tupeu.
Cu ajutorul testelor ADN și al „săpăturilor” în registre vechi, o cercetătoare încearcă să-și cunoască istoria de familie.
Cum ne căutăm fericirea: plănuim la milimetru viitorul, în speranța unei experiențe perfecte, sau încercăm să ne bucurăm de viață chiar și atunci când nu bifează toate așteptările?
Ne petrecem o treime din viață fără să știm de noi și fără să înțelegem prea clar cum facem asta.
Episodul doi din serialul iubirii: dragoste și efuziuni erotice în presa comunistă.
În presa interbelică, Eros se manifesta la fel de divers ca și azi - romantism, „sado mazohism”, „psichopatie sexuală”, pornografie, adulter -, iar disputele pe marginea sexualității erau la fel de intense ca cele de săptămâna trecută.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
